Relaxare şi studiu la vârsta a treia
Îmbătrânirea demografică, măsurată concomitent cu scăderea demografică, este astăzi o realitate vizibilă pentru toată lumea, nu doar pentru specialişti.
Christine Leșcu, 21.12.2016, 09:46
Îmbătrânirea
demografică, măsurată concomitent cu scăderea demografică, este astăzi o
realitate vizibilă pentru toată lumea, nu doar pentru specialişti. Potrivit
ONU, speranţa
de viaţă va ajunge la 81 de ani până la sfârşitul secolului. Astăzi, aproape
700 de milioane de oameni au depăşit vârsta de 60 de ani, iar până în 2050, se
preconizează că numărul acestora va ajunge la peste 20% din populaţia lumii. În
UE, ponderea relativă a populaţiei cu vârsta de
minimum 65 de ani va creşte într-un ritm rapid, acest grup urmând să atingă
aproximativ 150 de milioane de persoane în 2050. Iar, pânâ în
2060, raportul dintre persoanele în vârstă şi cele tinere va fi de doi la unu.
În aceste condiţii, nivelul dependenţei persoanelor în
vârstă (persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste
cuprinse între 15 şi 64 de ani) va fi de aproximativ 50% în 2050. Realitatea
aceasta nu este, însă, obligatoriu să devină motiv de îngrijorare sau de teamă,
ci, mai degrabă, ar trebui să stimuleze găsirea şi aplicarea cât mai grabnică a
unor soluţii. Una dintre ele este menţinerea cât mai lungă pe piaţa muncii a vârstnicilor
sau a seniorilor. De la Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru
Dezvoltarea Societăţii Civile, aflăm că o altă instituţie a UE, Consiliul
Economic şi Social European (CESE) vine deja cu proiecte pentru a preveni
apariţia unei crizei sub aspect demografic.
Ionuţ Sibian: Un studiu recent al OCDE ne arată că ţări precum Marea
Britanie îşi pot mări PIB-ul cu 5%, în viitor, dacă în acest moment vor veni cu
politici pentru a-i ţine pe piaţa muncii pe seniori. În cadrul CESE, noi emis
recent o opinie referitoare la e-seniors, adică despre accesul la digitalizare
al persoanelor de peste 50 de ani. Sunt peste 150 de milioane de cetăţeni ai UE
care se vor afla în această categorie şi pentru care, accesul la piaţa oferită
de internet este important astfel încât ei să rămână activi pe piaţa muncii.
Până acum, statele-membre au abordat problema accesului la digitalizare din
perspectiva accesului la serviciile sociale şi medicale. Trebuie să depăşim
această zonă şi să oferim oportunităţi de formare persoanelor vârstnice şi
pentru alte zone ale internetului pentru a se informa, dar şi pentru a obţine
un venit în afara pensiei.
Dar, pentru că ne
aflăm în luna cadourilor şi începe perioada relaxantă a sărbătorilor de iarnă,
ar fi bine să vorbim şi despre alte oferte pentru vârstnici, oferte prin care
aceştia să se destindă, îmbogăţindu-şi în acelaşi timp cunoştinţele. Şi ce mod
mai potrivit de a face asta decât frecventarea şcolii fără stresul examenelor
sau al obţinerii unei diplome? Aceasta este oferta Universităţii Dunărea de
Jos din Galaţi, începând cu anul academic 2016-2017. Proiectul se numeşte
Universitatea Vârstei a Treia şi a fost conceput tocmai pentru a veni în
întâmpinarea unora din problemele ridicate de îmbătrânirea demografică, aflăm
de la prodecana Violeta Puşcaşu: Între oraşele mari ale ţării, oraşul
Galaţi este cel mai îmbătrânit oraş din ţară. Acesta este efectul unor
nefericite circumstanţe economice, politice şi demografice. Toate au făcut ca,
în urbea noastră, vârstnicii de peste 60 de ani să se apropie de o treime din
populaţia oraşului. Predau demografie de peste 20 de ani şi am avut ocazia să
văd schimbările vizibile ale indicatorilor demografici în România şi în Europa.
Fenomenul creşterii segmentului seniorilor este din ce în ce mai vizibil, iar
societatea nu ar trebui să rămână indiferentă şi nici să răspundă exclusiv prin
soluţiile clasice ale azilului pentru bătrâni sau prin simpla izolare a
vârstnicului în casă, în faţa televizorului, doar cu un animal de companie.
Universitatea
Vârstei a Treia de la Galaţi nu-i taxează pe seniori pentru frecventarea
cursurilor oferite lor, iar la finalul perioadei de studiu li se oferă un
certificat care, deşi nu are valoare pe piaţa muncii, are precis o valoare
sentimentală şi ştiinţifică: vârstnicii şi-au menţinut activ intelectul şi
chiar şi l-au îmbogăţit, combătând astfel eventualele depresii cauzate de
singurătate şi lipsa de ocupaţie. Dar ce anume pot studia seniorii la Galaţi? Prodecana Violeta Puşcaşu: 10 module alese
dintr-o listă mult mai bogată, ca urmare a opţiunilor potenţialilor
studenţi-seniori exprimate în timpul unor anchete făcute în timpul primăverii
şi verii trecute. Din această listă foarte bogată de vreo 20 de variante au rămas
acestea 10. Pe lângă dorinţele seniorilor, a contat şi disponibilitatea
colegilor mei din universitate de a se implica pro bono într-o asemenea
acţiune. Iată câteva exemple de cursuri pe care le pot urma studenţii-seniori:
drept, economie şi relaţii internaţionale, kinetoterapie, medicină, artă,
cultură şi civilizaţie, nutriţie, istorie, filosofie, teologie, turism, ştiinţă
şi inginerie.
Aceste cursuri sunt
frecventate de către cei 160 de studenţi-seniori înscrişi deja la Universitatea
Dunărea de Jos din Galaţi. Ele se adresează segmentului vârstă mai mare de 55
de ani. Limita minimă de admitere a fost chiar de 55 de ani, cel mai vârstnic
student-senior având 85 de ani. Odată dobândite noi cunoştinţe prin
frecventarea acestor cursuri, poate apar şi şansele unor noi locuri de muncă pentru vârstnici. Ionuţ Sibian, membru în
CESE, consideră angajarea seniorilor o
prioritate: Odată cu
trecerea crizei, UE trebuie să găsească o soluţie cu privire la
demografie. O parte a soluţiei presupune
ţinerea cât mai mult pe piaţa muncii a seniorilor şi oferirea de oportunităţi
angajatorilor care angajează seniori. Economia socială poate să fie un bun
angajator şi ofertant pentru acest grup al seniorilor.
Până la găsirea unor soluţii serioase la
probleme grave, seniorii din România, laolaltă cu tinerii, adulţii şi copiii,
s-au bucurat şi se bucură de perioada de odihnă a iernii.