Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități.

România Internațional, 08.10.2014, 11:00

In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltarea economică.

Fundația pentru o Societate Deschisă a lansat, recent, raportul Guvernare deschisă și date publice deschise”, o trecere în revistă a principalelor evoluții în implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetăţeanul. Raportul arată că în România, guvernarea deschisă nu este respinsă de nimeni, dar nici nu este cu adevărat promovată. Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă: “Raportul ne arată că există premisele unei guvernări deschise în România, dar că lipsesc voința poltică și o cultură a deschiderii, iar recomandările cu care se finalizează acest Raport sunt menite tocmai pentru a consolida guvernarea deschisă în Romănia și pentru a remedia aceste probleme. In cadrul Raportului am definit guvernarea deschisă din perspectiva a trei principii fundamentale după modelul american. Astfel am definit guvernarea deschisă după principiul transparenței care reprezintă accesul la informațiile de interes public. Un al doilea pilon al guvernării deschise este participarea publicului la luarea deciziilor la nivel local și central. Iar un al treilea pilon este colaborarea între instituții publice și cetățeni pentru implementarea măsurilor și a politicilor publice care se poate concretiza prin acorduri și parteneriate public private”.

România și-a luat angajamentul unei guvernări deschise în noiembrie 2011 cînd a devenit, alături de alte 46 de țări, membră a Parteneriaului pentru o Guvernare Deschisă, o inițiativă internaţională care vizează să pună la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații de inters public în mod gratuit, utilizând noile tehnologii. Astfel a fost adoptat primul Plan Național de Acțiune pentru implementarea acestui Parteneriat și a fost introdus conceptul de “date deschise” în Strategia Natională Anticoruptie. În 2013-2014 s-a înființat Departamentul de Servicii Online și Design care e devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, autorii Raportului avertizează că nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. De asemenea, a fost lansată platforma data.gov.ro pe care sunt încărcate seturile de date în format deschis de către instituțiile publice pentru reutilizare, doar că nu există încă o procedură de actualizare a datelor sau o obligație de publicare constantă, iar multe dintre date conțin erori, se mai arată în Raportul Fundației pentru o Societate Deschisă. In prezent, în portal sunt publicate aproximativ 158 de seturi de date, de către 29 de instituții publice, cele mai multe fiind publicate de Ministerul Sănătății, urmat de Ministerul de Justiție și apoi de Institutul Național pentru Patrimoniu. Andra Bucur ne dă un exemplu a ceea ce înseamnă accesul la informații: “Primul exemplu pe care l-am ales este o aplicație care agregă date în Londra de la mai multe agenții guvernamentale (Agenția de mediu, Agenția pentru ocuparea forței de muncă) pentru a le arăta cetățenilor care vor să se mute într-o anumită zonă din Londra, care este calitatea vieții acolo, care sunt prețurile apartamentelor, care este rata criminalității, câte școli sau grădinițe există, s.a.m.d. Astfel eu pot să mă duc într-un singur loc unde să văd toate detaliile în momentul în care vreau să mă mut într-un anumit cartier. Această aplicație a putut fi realizată prin reutilizarea seturilor de date disponibile și publicate de autoritățile publice. Acesta este un exemplu de reutilizare a datelor de care beneficiază cetățeanul.”

Radu Puchiu, secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, este optimist în privința guvernării deschise în România: “Eu cred că se poate, adică există posibilitatea asta.. Nu cred că orice guvern care ar veni la putere va ignora subiecul “date deschise” (open data). Nu cred. Si nu cred că va ignora conceptul de “guvernare deschisă” pentru că e un curent în care ne-am înscris, suntem în el și am făcut progrese…Referitor la sprijinul politic, eu mi-aș dori, bineînțeles, ca factorii politic cei mai înalţi din țara asta să îmbrățișeze acest lucru. Cred că suntem pe o cale bună”.

In 2007, 84% dintre proiectele de lege au fost adoptate la nivel local în ședintele publice, iar participarea a fost în medie de 69 de cetățeni. In 2009, 65% dintre companiile europene au accesat website-urile instituțiilor publice pentru informații sau pentru descărcarea unor formulare. In 2013, 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică în condițiile în care media europeană este de 41%. Pentru 2013 au existat 18.222 de cereri de acces la informații la MAPN și peste 50 de mii de vizite la punctele de informare. Din aceste statistici specialiștii Raportului au dedus că participarea publică este scăzută și că nevoia de informare este tot mai mare.