Profesorii şi valorile democraţiei

Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare...

Christine Leșcu, 21.11.2018, 13:26

Proporția
profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic
în țară este îngrijorătoare. Nivelul de toleranță socială al profesorilor este
scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul
societății. Iată doar două dintre concluziile cu care se încheie un recent
studiu sociologic dedicat valorilor democratice la care aderă corpul profesoral
din România. Pe lângă faptul că sunt îngrijorătoare, aceste concluzii au iscat
adevărate dispute în spațiul public, multe voci grăbindu-se să culpabilize și
mai mult un sistem de învățământ foarte criticat în ultima vreme. Chiar
realizatorii studiului – un grup de sociologici și psihologi reputați care au
lucrat sub egida Fundației Friedrich Stiftung România – au recunoscut că
educația școlară contează pentru formarea unei culturi politice propice
democrației. Astfel, valorile profesorilor cântăresc foarte mult din această
perspectivă, mai ales într-o perioadă în care o parte a Europei pare atrasă de
curente autoritare care pun sub semnul întrebării democrația. Așadar ce au vrut
să afle autorii studiului și ce au descoperit, ne detaliază unul din ei,
Gabriel Bădescu, şeful Catedrei de ştiinţe politice din cadrul Universității
Babeş-Bolyai din Cluj-Napica: Am vrut să vedem în ce măsură consideră că
societatea ar trebui guvernată conform regulilor democratice. Per ansamblu, cam
90% au spus că le plac sistemele democratice și asta sună liniștitor. Problema
este că la întrebări ceva mai detaliate apare un procent destul de mare – în
jur de 40% – care consideră că și într-o democrație, ar fi bine să apară un
lider puternic care nu-și bate capul cu alegerile libere și cu parlamentul.

De asemenea, deși
este vorba de o minoritate, totuși 14% dintre profesori consideră că ieșirea
României din Uniunea Europeană ar fi un lucru pozitiv. Același procent ar
aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem
guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și
absența mecanismelor electorale). Deși, din acest studiu reiese că valorile
profesorilor sunt mai puțin democratice decât ne-am fi așteptat noi, ca
societate, sociologul Claudiu Tufiș crede că aceste date trebuie puse în
contextul mai larg al concepțiilor populației. Din perspectiva asta, profesorii
apar într-o lumină mai favorabilă, nu și societatea în ansamblu.

Sociologul
Claudiu Tufiș: Datele din raport au fost interpretate doar
prin comparație cu datele privitoare la profesorii din învățământul
preuniversitar. Nu s-a făcut o comparație cu populația în întregul ei sau cu
populația care are studii superioare. M-am uitat pe date similare culese la
începutul anului 2018, în România, în cadrul unor cercetări internaționale. Așa
am ajuns la această concluzie: profesorii din România, chiar dacă sunt relativ
intoleranți și puțin democrați, comparativ cu populația cu studii superioare,
ei sunt, de fapt, mai deschiși, mai democrați. Problema nu este că profesorii
sunt nedemocrați, ci că noi, ca populație, suntem așa. În cei 30 de ani de la
căderea comunismului, nu am interiorizat valorile asociate democrației.

La această concluzie, se adaugă contextul actual mai larg european. Claudiu
Tufiș: Problema din acest punct
de vedere este că, în România, trendul de descreștere a sprijinului pentru
democrație s-a suprapus peste o populație care încă n-a aflat bine ce înseamnă
democrația și care sunt valorile ei. Spre deosebire, în țări cu o tradiție
democratică de peste 50 de ani, chiar dacă se observă o scădere a încrederii în
democrație, această scădere se suprapune, totuși, peste o funcționare bună a
sistemului democratic.

În privința
nivelulului toleranței sociale, totuși românii nu se îndepărtează prea mult de
trendul european. Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt
persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool
(53.6%). Apoi al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de
persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente
ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%),
persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu
sunt căsătoriți (33.1%). În privința elevilor romi, unii profesorii români
merg, totuși, mai departe, conform studiului Educație pentru democrație în școlile
din România.

Gabriel Bădescu: Avem o întrebare despre părerea
profesorilor în privința educației copiilor romi. Este potrivit să fie educație
împreună cu ceilalți sau ar fi de dorit să fie în clase separate? În acest caz,
răspunsurile au iscate multe discuții, dar și îngrijorare pentru că aproximativ
unul din opt dintre cei care și-au expus părerea consideră că romii ar trebui
să învețe separat, în clase segregate. Asta e o problemă. În științele
educației, s-a ajuns de mult timp la un consens că elevii ar trebui să învețe
împreună indiferent de etnie sau de gen sau de diferențe sau de dizabilități
fizice. Școala ar trebui să fie incluzivă.

Însă poate cel mai îngrijorător lucru este poziția
profesorilor tineri care au sub 35 de ani. 54,5% dintre ei consideră că ar fi
bine ca România să aibă un conducător puternic, iar 17,9% sunt de părere că ar
fi un lucru pozitiv ca țara noastră să nu mai fiew membră a UE.

Sociologul
Claudiu Tufiș conchide: E vorba de persoane sub 35 de ani care aveau
maxim 5-6 ani în momentul căderii comunismului şi nu-şi amintesc nimic din ce a
fost înainte. Ei s-au dezvoltat în perioada grea a tranziţiei post-comuniste.
Au trăit experienţe neplăcute din punct de vedere economic, au experimentat
inegalitatea, dar nu au avut probleme legate de lipsa libertăţilor politice, de
nerespectarea drepturilor fundamentale. S-ar putea ca explicaţia să fie
experiența asta cuplată cu dezamăgirea faţă de modul în care funcţionează acum
democraţia în România.