Problemele tinerilor din România
Conform datelor statistice, în România sunt aproximativ două milioane de adolescenţi. Care este profilul lor psihologic şi ce aşteptări au se cunoaşte prea puţin.
Christine Leșcu, 16.10.2013, 10:13
Conform datelor statistice, în România sunt aproximativ două milioane de adolescenţi. Care este profilul lor psihologic şi ce aşteptări au se cunoaşte prea puţin. Ei sunt fie asimilaţi copiilor, fie tinerilor, nefiind percepuţi de public ca o categorie distinctă. Aceasta e una din concluziile studiului Situaţia adolescentului din România” realizat, sub egida UNICEF de către institutul de sondare a opiniei pubice CURS şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Axat pe categoria de vârstă cuprinsă între 10 şi 18 ani, cercetarea vizează preferinţele culturale ale adolescenţilor, dar mai ales problemele cu care se confruntă şi zonele de vulnerabilitate. Sandie Blanchet, reprezentata UNICEF în România, sintetitează rezultatele studiului.
Există trei categorii de adolescenţi vulnerabili: cei cu dizabilităţi, cei provenind din comunităţile rome şi cei care consumă droguri. Cele mai des întâlnite probleme sunt abandonul şcolar (16% din copii romi nu urmează învăţământul gimnazial), sarcinile timpurii şi nedorite (doar anul trecut au fost 17.000 de fete mai mici de 18 ani care au rămas însărcinate), consumul de alcool (42% dintre adolescenţi au băut măcar o dată), fumatul (23% dintre ei au fumat măcar o dată) şi consumul de droguri (5,4% dintre adolescenţii de peste 14 ani s-au drogat măcar o dată).
Procentul de adolescenţi care au consumat măcar o dată alcool este, într-adevăr, mare, dar există diferenţe între rural şi urban precum şi între fete şi băieţi. Sociologul Ionela Şufaru de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) ni le prezintă: Băieţii sunt într-un procent dublu faţă de fete. În mediul rural, cantitatea declarată a fi fost consumată este aproape dublă faţă de cea pe care au declarat-o cei de la oraş. În ceea ce priveşte consumul de tutun, avem 23% dintre adolescenţi care au spus că au fumat cel puţin o dată în viaţă, un procent dublu de băieţi faţă de fete, cu 10% mai mult în urban decât în rural. Drogurile… Aproape 4% au spus că au experimentat la un moment dat un tip sau altul de droguri. Însă la categoria de 14-18 ani, acest procent ajunge la 5,4%, iar dacă ne uităm doar în mediul urban la acest segment de vârstă, atunci ajungem la 7,4%. În ceea ce priveşte vârsta de iniţiere în astfel de comportamente, pentru adolescenţi în general, ea se plasează în jurul vârstei de 14 ani şi jumătate. Pentru consumatorii de droguri, momentul iniţierii variază între 11 şi 15 ani.
O parte din cauzele acestor comportamente riscante sunt îndepărtarea de familie după 14 ani, expunerea la publicitatea agresivă a companiilor de băuturi alcoolice şi ţigări şi accesul facil al tinerilor la aceste produse. Comportamentul sexual riscant este o altă categorie luată în calcul de realizatorii studiului Situaţia adolescenţilor din România.” Ionela Şufaru: 15% dintre adolescenţii intervievaţi au declarat că şi-au început viaţa sexuală, băieţii într-un procent dublu faţă de fete, mai mulţi fiind cei de la oraş decât cei de la ţară. Fetele sunt mai precaute şi mai stabile decât băieţii, mai multe decât băieţii foloseau prezervativul cu partenerul stabil. Din păcate, 16% dintre adolescenţii intervievaţi au declarat că nu utilizează niciodată prezervativul. Vârsta la care au avut prima relaţie sexuală, conform declaraţiilor lor, se plasează la 15 ani şi jumătate.
Pe lângă identificarea principalelor puncte vulnerabile ale adolescenţilor, scopul studiului a fost şi transmiterea unor recomandări din partea UNICEF pentru ca drepturile adolescenţilor să fie cât mai bine protejate, iar comunitatea să le ofere ajutorul de care au nevoie. Sandie Blanchet, reprezentata UNICEF în România: Sistemul de învăţământ ar trebui să ofere adolescenţilor cunoştinţe necesare şi să le formeze abilităţi prin cursuri de educaţie sanitară care ar trebui incluse în programele şcolare. Copiii vulnerabili ar trebui sprijiniţi atât de către şcoli, cât şi de către comunităţi să-şi continue studiile. Sistemul de sănătate ar trebui să pregătească experţi care să-i ajute pe tineri să se adapteze fără discriminare. De asemenea, practicarea sportului reduce expunerea lor la comportamente riscante. Toate aceste servicii trebuie să fie oferite la nivel local, aproape de tineri. Nu în ultimul rând, părinţii trebuie să aibă un acces mai bun la informaţii, astfel încât să le poată oferi adolescenţilor un mediu primitor şi plin de afecţiune acasă.
Recunoscând gravitatea unora dintre problemele cu care se confruntă adolescenţii români, Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului şi Sportului, accentuează nevoia informării: O mare parte din activitatea pe care o consacrăm în domeniul tineretului este prevenirea şi combaterea consumului de alcool, droguri şi substanţe interzise. De asemenea, pe lângă ong-urile de profil, evident că ne propunem să continuăm parteneriatul cu Agenţia Naţională Anti-Drog (ANA). Toate acţiunile MTS-ului de anul acesta şi mă refer la taberele studenţeşti, cele pentru elevi şi acţiunile vocaţionale, toate au avut parte de prezenţa specialiştilor ANA pentru a realiza activităţi de informare şi de prevenţie. De asemenea, este cunoscut efortul nostru de a promova un stil de viaţă sănătos în rândul şcolarilor, pentru că sunt la vârsta cea mai propice pentru a învăţa acest lucru.
Pe lângă informare, şi o mai bună comunicare cu adolescenţii e, de asemenea, recomandabilă. În ciuda dificultăţilor inerente vârstei prin care trec, adolescenţii sunt dispuşi să comunice cu cei dispuşi, la rândul lor, să-i asculte fără prejudecăţi.
