Preferinţele culturale ale românilor

Bisericile (99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%), casele de cultură (72%) şi bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepţiei populaţiei, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în România.

Corina Sabău, 21.06.2017, 10:30

Bisericile
(99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%),
casele de cultură (72%) şi bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepţiei
populaţiei, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în
România. Sunt concluziile Barometrului de Consum Cultural 2016, studiu sociologic care măsoară preferinţele culturale
ale românilor, realizat de Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC). Potrivit aceluiaşi
studiu, 60% dintre respondenţi consideră că ar fi necesar să existe mai multe
chioşcuri de distribuire a presei, 68% – mai multe biblioteci, 62% – mai multe
librării şi 59% – mai multe parcuri. Anda Becuţ, Direcţia Cercetare din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală:
La nivel naţional, după
cum puteţi observa, topul celor mai conştientizate elemente de infrastructură
poziţionează pe primele locuri căminele culturale, festivalurile şi sărbătorile
şi parcurile, dar cu diferenţe de la o regiune la alta. Procentul cel mai mare
de consumatori de cultură se înregistrează în Bucureşti şi judeţul Ilfov
datorită capitalei, bogată în infrastructură culturală, net superioară
celorlalte oraşe. Există diferenţe şi între spaţiul rural şi cel urban, în
spaţiul rural oamenii nu sunt obişnuiţi cu un anumit tip de ofertă culturală şi
în acest caz gradul de conştientizare este mai scăzut. Aş dori să menţionez că
este pentru prima dată când realizăm acest index al participării culturale, am
folosit metodologia Eurostat, şi am reunit toate activităţile şi gradul de
participare la activităţile din spaţiul public. Aş vrea să punctez şi
procentele foarte mari de conştientizare a impactului culturii asupra coeziunii
sociale, dar şi asupra dezvoltării economice a unei comunităţi.

Studiul realizat de Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală mai arată că 32% dintre români
nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29% nu au citit nicio carte
în această perioadă. Muzica populară şi etno ocupă primul loc în topul
preferinţelor de consum de muzică şi dans ale românilor (53%), urmată de muzica
pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%); blues (11%); hip-hop şi
muzică clasică şi simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă şi operetă, jazz, şi
electronică cu câte 6% şi experimentală (3%). Dan Jurcan, sociolog: 70% dintre români nu se duc la teatru sau nici măcar la cinematograf.
Diferenţa faţă de Europa s-ar putea justifica prin piraterie, după cum ne arată
datele din anii anteriori. De asemenea, persistă o foarte mare diferenţă între
mediul urban şi cel rural. În general, consumatorul de cultură are un anumit
profil: are studii superioare şi locuieşte în mediul urban. În 70% dintre localităţile
din mediul rural avem cămine culturale, dar întrebarea care rămâne este cât de
culturale mai sunt aceste instituţii. Pentru că cele mai multe dintre
activităţile care se derulează acolo ţin de ritualuri, nunţi, înmormântări sau
activităţi electorale. O altă cifră care ne-a atras atenţia este cea
referitoare la relaţia dintre succesul social şi lectură. 77% dintre cei
intervievaţi pentru acest studiu au declarat că preferă munca în locul
lecturii, iar 55% sunt de părere că nu e nevoie să citeşti pentru a avea succes
în viaţă. Asta demonstrează că promovarea în special prin intermediul mass
media a unor modele de succes facil, patroni de fotbal sau oameni de afaceri,
este nocivă, iar oameni ca ei au devenit repere pentru mulţi dintre tineri. O
ultimă cifră care mi-a atras atenţia: peste 78% din gospodării au acces la
cablu, ceea ce înseamnă că au acces şi la internet. Şi doar 12% dintre
respondenţi ne-au spus că n-au utilizat niciodată Facebook-ul. Acest lucru
demonstrează că reţelele de socializare au pătruns puternic chiar şi în rândul
seniorilor, dacă facem diferenţierea pe grupe de vârstă. Evident, a crescut
accesul la informaţie, dar întrebarea care se impune este legată de cât
conţinut cultural consumăm în momentul în care folosim Internetul.

Ancheta sociologică relevă că 77% dintre respondenţi
manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19% nivelul este
mediu; 3% au un nivel de implicare ridicat şi doar 1% sunt foarte implicaţi
cultural. Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional
pentru Cercetare şi Formare Culturală: O altă analiză
importantă este cea legată de distribuţia generală privind opinia
respondenţilorasupra impactului social pe care îl are cultura.
Este prima dată când facem această măsurătoare şi a fost şi pentru noi o
surpriză plăcută, pentru că am ajuns la concluzia că lumea consideră cultura
importantă. După observaţiile noastre, o mare parte din ceea ce putem numi
consum cultural se desfăşoară pe Internet, oamenii accesează şi conţinuturi culturale,
dacă accesează Internetul. Iar în România, spre deosebire de celelalte state
europene, cei care accesează Internetul sunt mult mai mulţi.

Cele mai întâlnite
forme de consum cultural în spaţiul public (cel puţin o dată pe an) au fost:
vizitarea muzeelor şi expoziţiilor (20%), participarea la spectacole de teatru
(13%), cinematograf (9%), spectacole de operă şi operetă (7%), filarmonică
(6%), divertisment şi muzică (17%) şi lectură în cadrul bibliotecilor publice
(6%). Potrivit barometrului, principalul impediment pe care persoanele în
vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este
lipsa banilor – 42%, starea de sănătate/boala – 21%, vârsta – 12% sau lipsa
timpului – 7%.