Poluare și educație pentru mediu

Poluarea crescândă în ultimii ani din Bucureşti este deja recunoscută în analize făcute la nivelul UE care situează capitala României printre cele mai poluate de pe continent.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Christine Leșcu, 30.11.2022, 16:16

Poluarea crescândă în ultimii ani din
Bucureşti este deja recunoscută în analize făcute la nivelul UE care situează
capitala României printre cele mai poluate de pe continent. Cetăţenii, de
asemenea, resimt aerul toxic din oraşul lor la orele de vârf şi în anumite zone
în particular. Iar recent Ecopolis, organizaţie non-guvernamentală de mediu, a
realizat o analiză a calităţii aerului pentru perioada 2021 – 2022 care
confirmă ceea ce bucureştenii simt. Analiza Ecopolis se bazează pe datele
colectate prin platforma Aerlive.ro, care însumează peste 50 de senzori
independenţi amplasați în București și în Ilfov, dar a luat în calcul şi raportările
obţinute prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, deținută
de Ministerul Mediului. De departe, situaţia cea mai gravă se înregistrează la
nivelul şcolilor, ne spune Oana Neneciu, coordonatoarea platformei aerlive.ro.

Peste 27 de școli au fost monitorizate timp de peste un an, iar la
toate s-au înregistrat valori semnificative de poluanți de pulberi în suspensie
PM10, PM 2,5. La unele dintre școli am înregistrat chiar și de 5 ori valoarea
maximă admisă pentru protejarea sănătății umane și trebuie spus că de aceea ne
uităm cu atenție la școli. Copiii sunt cei mai vulnerabili dintre cetățeni când
vine vorba de calitatea aerului. Ei inhalează cea mai mare cantitate de praf,
sunt cel mai aproape de sol, sunt mai mici de înălțime și practic, atunci când
se ridică praful de jos, ei sunt primii care îl inspiră. Plămânii lor sunt în
dezvoltare până la vârsta de opt -nouă ani, ceea ce înseamnă că aerul acesta
plin de particule fine de praf ajunge în plămâni și particulele rămân acolo,
împiedicând dezvoltarea firească a acestora. Sunt afectați și neurologic copiii
din cauza poluării și în multe alte feluri. Și observăm din ce în ce mai multe
cazuri de astm, din ce în ce mai multe cazuri de alergii în rândul copiilor și
asta cumva ne îngrijorează în mod particular.

Situaţia
este şi mai gravă în cazul şcolilor amplasate în ariile cele mai poluate. Deşi
nivelul de poluare este, în general crescut, anumite cartiere mai periferice se
confruntă în ultimii ani cu fenomenul arderilor de deşeuri în zonele rurale
care înconjoară Bucureştiul. Oana Neneciu revine cu detalii. Zonele în mod tradițional foarte poluate sunt zonele care sunt afectate
și de arderile de deșeuri din exteriorul Capitalei, cum sunt Sectorul 5,
Rahova, Ferentari sau Giulești, zona de nord-vest. Mai este și zona de sud,
care este foarte poluată, înspre Popești-Leordeni, care la fel credem noi că e
afectată foarte tare de aceste arderi, dar și centrul capitalei, care este în
mod tradițional o zonă destul de poluată din cauza traficului în special.
Trebuie spus că în interiorul orașului sursele de praf sunt puțin diferite.
Aici vorbim și de salubrizare defectuoasă, de șantiere în lucru care nu
respectă normele de construcții și atunci avem mari cantități de praf care se
ridică de multe ori în centrul orașului și pe acestea le înregistrăm.

Praful
acesta este şi consecinţa salubrizării precare a oraşului, un oraş în care
spiritul civic care ar trebui să reclame acest fapt e poate uneori prea firav,
iar alteori nu poate coopera cu autorităţile. Un proiect care-şi propune să
corecteze această stare de lucruri a fost dezvoltat de asociaţia «Grow up,
Romania » în parteneriat cu primăria capitalei şi care constă, în
principal, într-o trusă cu instrumente de civism destinate şcolarilor. În plus,
având în vedere poluarea crescută din preajma şcolilor, este şi un proiect care
implică elevii şi cadrele didactice în conştientizarea şi stoparea fenomenului.
Dana Ostacie, reprezentanta asociaţiei Grow up, Romania, ni-l
descrie. Este
un kit de explorare urbană și educație civică. Noi i-am spus Am grijă de
orașul meu și este format dintr-o cutie de 30 de carduri, cu informații și
activități despre natură, comunitate, cartier, reguli de circulație. Încercăm
să atingem cât mai multe subiecte care îi privesc pe cei mici ca să înțeleagă
mai ușor orașul și să prindă drag de el, dar și să învețe regulile unui trai în
comunitate încă de mici, prin joacă. De aceea, fiecare card are pe față o mică
informație introductivă pe un anumit subiect și pe spate o activitate de făcut
fie alături de părinți, fie în clasă, alături de colegi, fie în oraș, explorând
efectiv cartierul. Îi încurajăm să meargă cât mai mult pe jos și le propunem
diverse joculețe pentru a face acest lucru mai distractiv. Le arătăm cum ne
purtăm în spațiile publice, în locuri de joacă, în săli de așteptare. Cumva,
reiterăm învățămintele învățătorilor și ale părinților. Dar, după cum spuneam,
încercăm să facem totul în spirit de joacă.

Datorită
finanţării oferite de Primăria Bucureştiului, 1500 de truse de acest tip au
fost distribuite şcolilor din capitală prinse în cadrul acestui proiect-pilot.
Activăţile din kit sunt gândite pentru a fi realizate atât cu învăţătorii, cât
şi cu familia acasă, în comunitatea din cartierul fiecărui copil. O excelentă
ocazie de a stimula spiritul comunitar, spune Dana Ostacie. În momentul în care simți că aparții unui loc și locul acela e acasă,
ai mult mai mare grijă de el și noi vrem să extindem noțiunea de acasă, de la
apartament, bloc la cartierul în care trăiești. Ținta noastră sunt copiii între
4 și 10 ani, dar cumva vom ajunge și la adulții din jurul lor prin aceste
activități, tocmai pentru că îi încurajăm ca ei să le facă împreună. E și un
prilej de conectare între copii și adulți până la urmă, și sunt între ei idei
de pus în practică atunci când ieși afară cu cei mici. Comunicarea o facem în
general pe pe site-ul nostru, https://growupromania.ro/, pe pagina de Facebook și ulterior, prin
intermediul kit-ului, vom pune la dispoziție un formular de feedback în care
încercăm să aflăm exact cum au folosit oamenii kitul, ce ar dori să
îmbunătățească pentru ca să-l facem din ce în ce mai potrivit și mai util.

Proiectul-pilot care include trusa Am grijă de
oraşul meu s-a încheiat momentan, dar Asociaţia Grow Up, Romania intenţionează
să-l continue în speranţa că un Bucureşti în care copiii sunt crescuţi în
spirit civic va fi pe viitor, poate, mai curat şi mai puţin poluat.