Plăţile informale din sistemul medical

Plățile informale oferite medicului sau, în limbaj colocvial, șpaga sau plicul cu bani sunt de foarte mult timp un binecunoscut fenomen și plagă care afectează sistemul de sănătate.

Christine Leșcu, 22.05.2019, 11:25

Plățile informale
oferite medicului sau, în limbaj colocvial, șpaga sau plicul cu bani sunt de
foarte mult timp un binecunoscut fenomen și plagă care afectează sistemul de
sănătate. Conform unui sondaj de opinie din 2013, peste 60% din români au declarat că au dat bani sau cadouri medicilor.
Dintre aceştia, 66,6% au ales să recompenseze din proprie iniţiativă cadrele
medicale, în timp ce 31,4% au dat şpagă pentru că li s-a cerut. Peste 57% din
participanţii la studiu considerau că trebuie să dea bani medicului pentru a
beneficia de un tratament de calitate, iar
42% credeau că pot beneficia de un tratament de calitate fără plăți
informale. Binecunoscut și practicat pe scară largă, fenomenul a
fost cu greu admis de autorități care de-abia de câțiva ani, au început să
vorbească deschis despre asta. Mai mult chiar. Ministerul Sănătății trimite un
formular de feedback pacienților care se externează din spitalele publice și le
cere, printre altele, să spună dacă li s-a cerut sau au dat atenții necuvenite
personalului medical. Un recent proiect jurnalistic independent – intitulat
Inclusiv – i-a adus față în față pe doamna ministru a sănătății, Sorina
Pintea, și pe șeful secției de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar
din București, Florin Chirculescu, pentru a discuta cu studenți, dar și cu
foști sau viitori pacienți despre darea și luarea de mită în spitale.

Admițând
existența acestui fenomen, ministra sănătății consideră, de asemenea, că
directorii de spitale trebuie să știe de existența lui pentru a lua măsuri de
contracarare. Sorina Pintea. TRACK: În
primul rând, şeful unui spital trebuie să ştie că se întâmplă astfel de
lucruri. Toată lumea vorbeşte şi cunoaşte fenomenul, dar atunci când se pun
întrebări concrete, nimeni nu mai vrea să recunoască nimic. Spre exemplificare,
am citit ultimul raport întocmit în urma completării chestionarelor de feedback
venite de la pacienţi. Printre întrebările pe care le adresăm celor care se
externează din spitale, se numără şi aceasta: Vi s-au solicitat bani sau
atenţii de către medici şi asistente?. Prin SMS răspuns da 153 de persoane,
iar restul de 4265 au zis nu. Online, completând formularule pe site, 400 au
zis da, iar 13.564 au răspuns nu. La întrebarea Doriţi să raportaţi
responsabilului anti-corupţie din cadrul ministerului faptul că vi s-au
solicitat bani sau , atenţii?, 120 de foşti pacienţi au răspuns da şi 4.166
au zis nu. Iar pe website, 358 au răspuns afirmativ, iar 13.359, negativ.

Ce îi face pe
oameni să nu recunoască, în mod oficial, acordarea plicului infamant? Poate
sentimentul complicității la un act ilegal sau poate senzația că totul se
petrece într-o zonă care ne e străină, față de care nu avem nicio
responsabilitate… Sau poate, chiar mai plauzibil, senzația că, în sistemul
medical românesc, bolnavii și rudele sau aparținătorii lor se simt victime din
mai multe puncte de vedere: o dată sunt victimele bolii care-i aduc în spital
și a doua oară sunt victimele unui cerc vicios al corupției început pe timpul
comunismului – unde doar relațiile și strategiile elaborate de supraviețuire
asigurau un trai la limita decenței -, corupție acutizată ulterior. Spitalele,
de multe ori nemodernizate, unde igiena lasă de dorit și aparatura necesară
lipsește, nu fac decât să sporească sentimentul neliniștii și nevoia de a
combate, la nivel individual, posibilele riscuri. Dar poate că sentimentul
dominant în asemenea situații este teama care, la rândul ei, duce la o serie de
reacții mai mult sau mai puțin raționale. La final, când totul se rezolvă cu
bine – dacă se rezolvă cu bine -, apare nevoia de exprimare a mulțumirii față
de medic. Din această combinație dintre frică, nesiguranța indusă de un sistem
medical dotat precar și dorința de a mulțumi se naște și se hrănește obiceiul
de a oferi șpagă la medic. Dar cum se văd lucrurile din partea cealaltă? Ce
simt medicii care primesc aceste foloase necuvenite? Mult timp explicațiile
celor puțini care recunoșteau adevărul se refereau la nivelul redus de
salarizare. Motivul acesta nu mai poate fi invocat, însă, în ultima vreme, căci
salariile medicilor au crescut simțitor. Cu toate astea, fenomenul șpăgii
continuă. Chirurgul Florin Chirculescu recunoaște că a acceptat de multe ori
plicul cu pricina, fără să condiționeze vreodată actul de medical de oferirea
lui. TRACK: Treaba asta s-a întâmplat când aveam 2.100 de lei pe lună şi eram
singura persoană din casă care aducea un venit. Şi lucram 80 de ore pe
săptămână. De aceea, eu m-am bucurat de creşterea salariilor, de toate tranşele
de măriri de care au beneficiat medicii, căci fiecare din ele m-a adus mai
aproape de libertatea de a spune nu şi de a crede în ceea ce spun. Trebuie să
recunosc că uneori, am şi refuzat, deşi aş fi vrut să accept. E greu să
trăieşti cu 2.100 de lei şi să stai toată ziua în spital.

Deși recunoaște că s-a rușinat, în sinea lui, când a acceptat șpaga,
doctorul Chirculescu nu a putut rezista tentației de fiecare dată, mai ales
când exista riscul de a-l supăra… pe aparținător TRACK: Nu-mi cădea bine. Cred că mi se cam înroşeau urechile, asta era
senzaţia pe care o aveam. Acum, fiindcă am indepedenţa financiară care-mi
permite să analizez altfel momentul în care mi se oferă plicul, apare altceva -
nu exagerez cu nimic – și anume faptul că oamenii par dezamăgiţi, dacă-i
refuzi. Un om refuzat, un aparţinător refuzat îşi imaginează că lucrurile merg
rău pentru ruda lui. Dacă lucrul ăsta se întâmplă de faţă cu pacientul, e şi mai
rău. Nu încerc să mă justic, ci doar constat.

De
aceea revine cadrului medical obligația de a stabili o relație etică între el
și pacient, consideră tot doctorul Florin Chirculescu. TRACK: Atunci când eşti
bolnav nu mai ai nici libertatea de mişcare dinainte, nici încrederea în sine
şi în lume. Rămâi cu foarte puţine şi ajungi, faţă de medic, în relaţia de
dominat-dominant. Dacă un medic profită de situaţia asta – nu mă refer acum la
bani, ci la orgoliu sau vanitate -, este
un porc.

Chiar
dacă salariile medicilor au crescut, obiceiul de a da și a primi foloase
necuvenite nu va dispărea prea curând din spitale, consideră ministra sănătății
Sorina Pintea. TRACK: Cred că fenomenul acesta n-o să dispară prea
curând. Probabil că promovând constant genul acesta de mesaje – aici nu se dă
şi nu se ia şpagă -, el se va impregna, până la urmă, în mentalul colectiv.
Dar asta nu se poate întâmpla decât în timp. N-ar fi lipsit de interes să se
afle exact cuantumul salariului net al medicilor. Se ştie că s-au majorat, dar
nu se ştie exact cu cât. Spitalele au obligaţia de a publica pe site veniturile
nete, nu dând nume, ci menţionând funcţia şi gradul: de ex. medic primar plus
funcţia.

Nu în ultimul
rând, stoparea corupției mici din sistemul medical depinde și de capacitatea de
înfrânare a pacienților de a oferi și a medicilor de a primi… plicul dezonorant.