Percepţiile românilor asupra schimbărilor climatice
Inițiată recent de adolescenta suedeză Greta Thunberg, mișcarea globală de conștientizare a problemelor climatice și ecologice, Fridays for Future, are deja adepți și în România.
Christine Leșcu, 25.09.2019, 09:40
Inițiată recent de
adolescenta suedeză Greta Thunberg, mișcarea globală de conștientizare a problemelor
climatice și ecologice, Fridays for Future, are deja adepți și în România. În
săptâmâna 20-27 septembrie, mai multe organizații de mediu au inițiat o serie
de proteste și de activități menite să
atragă atenția autorităților competente cu privire la nivelul de poluare și
efectele nocive incontestabile ale acesteia. Evenimente marca Fridays for
Future au mai avut loc în România în ultimul an, mai întâi în București, aflăm
de la Mădălina Scarlat, una dintre inițiatoare.
Apoi ne-am
strâns și în alte orașe ca să protestăm și am gândit împreună această campanie
care se întinde pe toată săptămâna 20-27 septembrie. Se știe deja că aceasta
este Săptămâna Climei când are loc Summitul ONU de la New York unde se află și
reprezentanții Mișcării Fridays for Future pentru a convinge guvernele mondiale
să recunoască starea de urgență climatică în care ne aflăm și să adopte
măsurile necesare pentru a reduce impactul schimbărilor climatice.
După un marș de protest început pe 20 septembrie, în fața Bibliotecii
Naționale din București, și unde au participat în jur de o mie de tineri cu
vârste cuprinse între 16 și 17 ani, urmează și alte activități, în peste 75 de
școli partenere ale protestului. Activitățile nu au amploare prea mare, dar îi
informează și îi mobilizează pe elevi să contribuie puțin la prevenirea
încălzirii și mai rapide a crime sau la creșterea nivelului de poluare. Totul
se bazează pe ideea că orice contribuție individuală contează, dacă se adaugă
altora similare, ne spune Mădălina Scarlat: Fiecare om poate să
contribuie prin ceva cât de mic care, dacă se adaugă imaginii de ansamblu,
poate produce o îmbunătățire semnificativă. Faptul că nu mai consumăm atât de
mult plastic, că avem sticla noastră personală, că la piață nu mai punem în pungi
de plastic fructele și legumele, ci în săculeții de pânză cu care venim de
acasă, toate aceste acțiuni individuale, pe lângă faptul că-i pot convinge și
pe alții, adunate, împreună au un impact mai mare decât ar avea la nivel
individual
Totuși, potrivit unui
recent sondaj de opinie care măsoară percepțiile românilor cu privire la
schimbările climatice și încălzirea globală, de #fridaysforfuture, acțiunile
inițiate de activismul adolescentei suedeze Greta Thunberg au auzit doar 6%
dintre respondenți pe când aproape două treimi dintre respondenți au auzit
despre Ora Pământului și dintre aceștia au participat la activitate 36%. În
plus, 73% dintre români nu au auzit de acordul de la Paris. Pe de altă parte,
studiul indică un nivel ridicat de preocupare față de problemele de mediu. 96% dintre
respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală și 86% dintre participanții la
studiu care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o
problemă foarte serioasă.
Datele sunt îmbucurătoare, mai ales dacă le compărăm pe cele cuprinse într-un
alt sondaj de opinie din 2009. Atunci schimbările climatice
reprezentau o îngrijorare doar pentru 16% dintre români. Pe când acum, puțin
peste 25% consideră că cea mai importantă problemă a lumii o constituie
schimbările climatice, această fiind considerată a două mare problemă a
omenirii după sărăcie.
Care ar fi cauzele acestei modificări de percepții,
aflăm de la sociologul Dan Jurcan: Mediatizarea, în ultimă instanță, a
acestei teme a avut efect. Nu e suficient să avem politicieni care vorbesc
despre acordul de la Paris. (…) Mai convingătoare sunt toate evenimentele
meteo care au avut loc, chiar și în plan local. Doar anul ăsta au fost două
mini-tornade cu distrugeri în România, iar anul trecut, s-a petrecut ceva
similar la Timișoara.(…) Este clar că impactul schimbărilor climatice asupra
unor comunități mici urmat de mediatizare produce modificări comportamentale și
modificări în plan cognitiv.
Potrivit aceluiași studiu, respondenții se declară interesați de
campanii de ecologizare/colectare de deșeuri în proporții ușor scăzute (75%)
comparativ cu cele referitoare la interesul pentru campanii de împăduriri
(86%). Cu toate acestea, gradul de participare este mai scăzut în cazul celor
din urmă (33%), comparativ cu primele (38%). De aceea, este nevoie să facem
diferența între intenție și acțiune propriu-zisă, dar și între dorința
cetățenilor și realizările autorităților, consider Dan Jurcan:
Dacă ar exista o cultură eco solidă în rândul populației,
atunci și comportamentele ar fi diferite. De pildă, din studiul nostru reiese
că românilor le place să spună că selectează deșeurile, dar în realitate, știm
că nu se întâmplă așa. Și nu este vina cetățenilor, căci intenția lor bună
există. Dar, de foarte multe ori, responsabilitatea stă în mâinile
autorităților și a firmelor care se ocupă de colectarea deșeurilor. Sunt și
povești de succes cu autorități locale care au pus la dispoziția oamenilor saci
de culori diferite pentru a separa gunoiul menajer de deșeurile din plastic sau
de cele reciclabile din hârtie și sticlă. Iar oamenii s-au conformat, semn că
la nivel intențional există disponibilitatea de a adopta un comportament
ecologic. Asta rezultă și din studiul nostru. E nevoie doar ca autoritățile să
creeze cadrul adecvat pentru asta.
În
concluzie, deși acest studiu are destule elemente pentru a tempera optimismul
care ar putea apărea inițial, un aspect rămâne îmbucurător: problemele de mediu
sunt pe agenda publică a românilor. Dan Jurcan: Atunci când tema este percepută ca având un grad mare de dezirabilitate
socială, este normal ca și răspunsurile să fie pozitive, pe măsura
dezirabilității temei. Dar e foarte important că această temă a ajuns în
conștiința publicului și că oamenii vorbesc despre asta. Deci tema schimbării climatice nu mai e doar
una de cabinet pe care o vehiculează politicienii și pe care câțiva oamenii de
știință încearcă să o pună pe agenda publică. Ea e deja pe agenda publică.
