Pasiunea pentru voluntariat

Asociat multă vreme cu munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză, voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani.

Christine Leșcu, 27.09.2017, 09:52

Asociat multă vreme cu
munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză,
voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani. O nouă
generaţie, mai puţin marcată de comunism, dar poate şi influenţat de programele
UE de încurajare a implicării sociale în rândul tinerilor, a început să facă
voluntariat în mai multe domenii: ecologie, cultură, întrajutorare socială. Un
rol important în revirimentul voluntariatului a jucat, probabil, şi legea ce
i-a fost dedicată în 2014. Conform acestui act normativ, chiar dacă
activităţile şi contractul de voluntariat nu sunt luate în considerare ca vechime
în muncă, totuşi ele sunt recunoscute ca experienţă profesională. Aşadar,
tinerii voluntari pot aduce acest argument în favoarea lor în faţa unui posibil
angajator. Dar, peste toate acestea, voluntariatul s-a dovedit, în ultima
vreme, a fi un mijloc de coagulare a energiilor a comunităţilor dornice să se
ajute singure în loc să aştepte ajutorul statului. Un exemplu în acest sens îl
constituie recenta acţiune organizată de asociaţia ArtTour România alături de Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică
Predeal şi Salvamont Predeal.

Cu această ocazie, peste 150 de voluntari au
participat la reabilitarea a 19 trasee din patru masive montane: Munţii
Baiului, Piatra Mare, Postăvaru şi Bucegi. Aşadar, o acţiune pornită şi
desfăşurată din dragoste pentru munte, dar şi din dorinţa de a-i îndemna şi pe
alţii să descopere drumeţiile. De altfel, şi principalul organizator, Octavian
Bodron, vicepreşedintele asociaţiei de publicitate turistică ArtTour, e animat
de acelaşi spirit în toate acţiunile pe care le întreprinde cu asociaţia sa. Octavian Bodron: Sunt pasionat de munte, îmi place să merg pe
munte în timpul liber şi să promovez diverse regiuni din ţară. Mi-aş dori
foarte mult ca noi să venim şi să susţinem o informare mai bună, o orientare
mai bună pe munte astfel încât reducem cât mai mult riscul turistului de a se
rătăci şi să creştem bucuria turistului de a respira un aer curat, de a merge
pe un traseu sigur, de a fi informat înainte de a păşi pe munte şi de a fi
pregătit pentru preîntâmpinarea oricăror eventuale pericole de pe traseu.

Entuziasmul lui
Octavian Bodron i-a molipsit şi pe alţi tineri care au ales să-şi petreacă
puţinul timp liber lăsat de slujba solicitantă de la oraş nu în cluburi, ci la
munte sau ajutându-i pe alţii. E cazul Ionelei. Sunt, de fapt, o colaboratoare a asociaţiei
Arttour, o prietenă a unei voluntare. Îmi place această asociaţie, îmi plac
proiectele lor şi îmi place să ajut. În momentul în care merg pe munte îmi
place să ştiu pe unde merg şi remarcarea traseelor mi se pare foarte
importantă, mai ales pentru începători aşa cum sunt şi eu. Este esenţial să
ştii pe unde mergi când eşti pe munte ca să nu rătăceşti pe cine ştie ce cărări
şi să stai peste vreun bârlog de urs. Mă preocupă şi ecologizarea. Când văd
gunoaie pe munte, prima senzaţie e furia. Apoi mă gândesc că dacă tot nu-mi
place să văd mizeria aruncată, ar trebui să o adun. Nu este, totuşi, un efort
prea mare. Aş vrea să găsesc o modalitate de a-i educa pe oameni să nu mai arunce
gunoaie pe jos.

Ecologizarea muntelui şi
remarcarea traseelor nu sunt singurele tipuri de acţiuni în care Ionela se
implică în afara serviciului. Într-adevăr am o slujbă şi viaţa mea nu are legătură cu
voluntariatul. În timpul meu liber aleg să fac foarte multe lucruri, printre
care şi voluntariat. Fac produse hand-made, ajut o asociaţie care-i sprijină pe
copiii internaţi în diverse centre de plasament. Pentru mine cuvântul de bază e
aleg. Dacă eu aleg să fac un lucru, înseamnă că pot şi vreau să-l fac. Pe
scurt contează voluntariatul, căci este ceva ce aleg să fac. Într-adevăr am
observat că, în ultimul timp, mai mulţi oameni aleg să se implice în acţiuni de
voluntariat în diverse moduri, fiecare în funcţie de pasiunile sau preocupările
pe care le are. E important ca voluntarii să-i implice şi pe prietenii lor în
astfel de acţiuni ca să facem treabă împreună şi ajutându-i pe alţii, să ne
ajutăm şi pe noi.

Pentru iubitorii
muntelui remarcarea traseelor şi încurajarea drumeţiilor sunt importante, căci
în ultimii ani, ascensiunile sau plimbările montane, cel puţin în anumite zone,
par să-şi pierdut din popularitate. Şi în această privinţă voluntarii pot
ajuta, mai ales când sunt grupaţi în anumite asociaţii. Florin are 21 de ani,
este chiar din Predeal şi face parte din GEST, Grup educaţional pentru susţinerea tineretului,
altă asociaţie bazată pe voluntariat, având ca misiunea marcarea traseelor
montane şi ecologizarea munţilor. Florin: Prima
mea drumeţie pe munte am făcut-o cu tata când aveam vreo trei sau patru ani,
către Vf. Piatra Mare ca să ne uităm după rododendroni. După aceea, am
continuat. Am început cu traseele care pleacă din Predeal, apoi după ce am mai
crescut, am făcut traseele din Bucegi, m-am înscris în Asociaţia GEST şi cu ei
mai descoperit mai bine muntele, cu părţile lui bune şi mai puţin bune. Puţine
ţări se pot lăuda cu munţi ca ai noştri, cu peisaje ca ale noastre şi cu trasee
ca aici. Aş vrea să răspândesc la cât mai multă lume această idee: să vină pe munte.
Nu neapărat ca să cureţe traseul sau să-l marcheze. Să vină doar ca să se
plimbe şi să descopere cât de frumos e şi cât de plăcut e să cutreieri câte 10
ore prin pădure, pe stânci, pe munte, să-ţi pui undeva cortul, să faci un foc
şi să evadezi din cotidian.

Octavian
Bodron şi asociaţia ArtTour ne asigură că reabilitarea traseelor din jurul
Predealului va fi urmată şi de altele de acelaşi tip, în alte regiuni ale
ţării, toate aceste acţiuni fiind grupate în proiectul ReMarking Romania.
Bineînţeles, pentru toate se aşteaptă încă şi mai mulţi voluntari.