În România trăiesc aproximativ 30 de mii de surzi, care au tot dreptul să se integreze cu demnitate în viaţa școlară, profesională ori socială. Trec, însă, adesea, neobservați, pentru simplul motiv că nu ʺfac zgomotʺ.
Institutul Inimii, Târgu Mureș, partea centrală a României. O echipă de cardiologi condusă de medicul Horațiu Suciu realizează un transplant de inimă pentru o adolescentă de 16 ani.
Bucureștiul nu este cea mai poluată capitală europeană, dar are un nivel de poluare mult peste cel normal, punând astfel în pericol sănătatea locuitorilor.
Oricât de bine s-ar integra în țările lor de adopție, românii din diaspora nu își pot uita rădăcinile.
Dacă pandemia a lăsat o amprentă, în general, negativă din punct de vedere psihologic asupra adulților, ea n-a avut un efect benefic nici asupra copiilor al căror psihic este și mai sensibil.
Astăzi este despre bunătate, compasiune și empatie, în contextul războiului din Ucraina, a cărui singură parte bună este că a trezit o extraordinară emoție colectivă.
În 2021, al doilea an de pandemie a adus și un fenomen neobișnuit sau, măcar neașteptat, pe piața muncii: un val semnificativ de demisii.
ʺNu sunt Superman sau știu eu ce salvator al Planetei, dar având o inimă bună, foarte multă voință și compasiune încerc să schimb viața unor copii greu încercați de soartăʺ.
Aproape 400.000 de cetățeni ucraineni s-au refugiat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia prin atacurile asupra Ucrainei.
Din doi în doi ani, Institutul European pentru Egalitate de gen, agenție a UE cu sediul la Vilnius, publică Indexul European al Egalității de gen.
Unul dintre cele mai neașteptate beneficii aduse de pandemie omului de rând a fost să întoarcă puțin armele în dinamica de muncă.
Al 12-lea ceas. Dacă nu acum, nu mai avem când. Dacă nu noi, nu va mai avea cine.
2022 este și anul unui nou recensământ al populației în România, recensământ programat inițial în 2021, dar amânat din cauza pandemiei.
ʺOm cu om, casă cu casăʺ - în România a început, pe 1 februarie, recensământul populaţiei şi locuinţelor. Eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani, recensământul nu este singular în Uniunea Europeană
O treime dintre români nu a privit niciodată cerul în ultima săptămână, asta în ciuda faptului că tot ei se consideră foarte aproape de natură.
