La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante
Libertatea presei este un drept al societăţii româneşti câştigat în urma revoluţiei din 1989.
Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii.
În 2005, apărea în revista americană Science un studiu comparativ realizat în 49 de culturi ale lumii, dedicat diferenţelor dintre modul în care se percep pe sine popoarele şi modul în care ele sunt în realitate.
Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE.
27.5% dintre vârstnicii români peste 65 de ani trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 7%.
Românii sunt optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene. 74% se declară mulţumiţi de mersul Uniunii Europene, în creştere cu 12% faţă de nivelul anului 2013, relevă ediţia de toamnă 2014 a Eurobarometrului.
În România, religia se predă în toate etapele învăţământului obligatoriu, de la clasa zero până la clasa a XII-a.
Potrivit celui mai recent Barometru cultural, 47% dintre români citesc o carte doar o dată pe lună, fie că o cumpără din librărie, fie că o împrumută din bibliotecă.
În România, sistemul medical este, în mare parte, un sistem public.
Romii reprezintă cea mai săracă şi mai vulnerabilă etnie din România. Statisticile arată că 80% din totalul comunităţilor de romi de la noi trăiesc în condiţii precare.
Educaţia la domiciliu sau homeschooling, o variantă permisă legal în alte state, este practicată şi în România, deşi legea învăţământului nu a legiferat-o în mod expres. Există, însă, portiţe legale, similare mai degrabă învăţământului la distanţă.
Realitate virtuală, cu mult potenţial de comunicare şi de lărgire a cunoştinţelor, internetul are şi faţete periculoase, bine ascunse în spatele unor termeni care te iau prin surprindere.
Cu aproape unul din zece copii născut de o mamă adolescentă cu vârsta între 15 şi 19 ani, România se afla în primele locuri din UE la numărul de naşteri înregistrate la această categorie de vârstă.
De când românii au început să devină în număr din ce mai mare migranţi pe piaţa muncii din UE, a apărut, în ţară, un fenomen subsumat: copiii multora dintre aceşti lucrători au rămas în România, fie în grijă celuilalt părinte, fie în grija rudelor.
