Din 2013, biroul UNICEF din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi educaţionale.
E-sight este un proiect de educaţie digitală şi integrare socială prin intermediul tehnologiilor moderne pentru copiii cu deficienţe de vedere.
Programul educaţional Ajungem MARI s-a născut în urmă cu un an dintr-o foarte mare dorinţă de a-i ajuta pe copiii din centrele de plasament din capitala României să devină adulţi responsabili.
Împrejurimile rurale ale Bucureştiului au devenit, în ultimii ani, extrem de atrăgătoare pentru unele familii tinere, dornice să schimbe poluarea şi traiul agitat al Capitalei cu o viaţă mai liniştită, mai curată şi, de ce nu, mai apropiată de multe din t
În ultimii 10 ani, din 2004 până în 2014, chiar şi 2015, economia şi societatea românească au trecut prin schimbări fundamentale.
Donaţii pentru tratamentul medical al unui copil bolnav de cancer, strângere de fonduri pentru dotarea unor şcoli cu cărţi şi calculatoare sau a unor spitale cu aparatură de ultimă generaţie...
Odată cu venirea verii, când atmosfera te îmbie la plimbări şi ziua e destul de lungă ca să poţi face asta pe îndelete, oraşul începe şi el să-şi etaleze mai bine comorile ascunse.
Prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii al Comunităţii Europene, Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a realizat barometrul pe
Într-o vreme când ecologia, economia socială şi renaşterea tradiţiilor rurale sunt subiecte mult discutate, există şi oameni care au curajul să le îmbine pe toate.
n România mai sunt peste 200 de instituţii de protectie a copilului cu câteva zeci de mii de copii, adolescenţi şi tineri are nu au pe nimeni şi nimic al lor.
2015 a fost decretat, de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din afara lui să se dezvolte.
La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante
Libertatea presei este un drept al societăţii româneşti câştigat în urma revoluţiei din 1989.
Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii.
În 2005, apărea în revista americană Science un studiu comparativ realizat în 49 de culturi ale lumii, dedicat diferenţelor dintre modul în care se percep pe sine popoarele şi modul în care ele sunt în realitate.
