Într-o vreme când ecologia, economia socială şi renaşterea tradiţiilor rurale sunt subiecte mult discutate, există şi oameni care au curajul să le îmbine pe toate.
n România mai sunt peste 200 de instituţii de protectie a copilului cu câteva zeci de mii de copii, adolescenţi şi tineri are nu au pe nimeni şi nimic al lor.
2015 a fost decretat, de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din afara lui să se dezvolte.
La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante
Libertatea presei este un drept al societăţii româneşti câştigat în urma revoluţiei din 1989.
Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii.
În 2005, apărea în revista americană Science un studiu comparativ realizat în 49 de culturi ale lumii, dedicat diferenţelor dintre modul în care se percep pe sine popoarele şi modul în care ele sunt în realitate.
Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE.
27.5% dintre vârstnicii români peste 65 de ani trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 7%.
Românii sunt optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene. 74% se declară mulţumiţi de mersul Uniunii Europene, în creştere cu 12% faţă de nivelul anului 2013, relevă ediţia de toamnă 2014 a Eurobarometrului.
În România, religia se predă în toate etapele învăţământului obligatoriu, de la clasa zero până la clasa a XII-a.
Potrivit celui mai recent Barometru cultural, 47% dintre români citesc o carte doar o dată pe lună, fie că o cumpără din librărie, fie că o împrumută din bibliotecă.
În România, sistemul medical este, în mare parte, un sistem public.
Romii reprezintă cea mai săracă şi mai vulnerabilă etnie din România. Statisticile arată că 80% din totalul comunităţilor de romi de la noi trăiesc în condiţii precare.
Educaţia la domiciliu sau homeschooling, o variantă permisă legal în alte state, este practicată şi în România, deşi legea învăţământului nu a legiferat-o în mod expres. Există, însă, portiţe legale, similare mai degrabă învăţământului la distanţă.
