În România, locuiesc peste 4,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, conform unei cercetări întreprinse în trimestrul doi din 2016 de Institutul Naţional de Statistică.
În ultimii ani se discută foarte des şi intens despre rolul educaţiei prin cultură şi pentru cultură, despre nevoia introducerii în programa şcolară a unor cursuri în acest sens.
Recunoscută ca teritoriu predilect de păstrare a tradiţiilor populare, zona rurală românească înglobează, de asemenea, regiuni încărcate de probleme economice şi sociale.
La o lună de la începutul anului universitar, studenţii au deja o tradiţie care combină distracţia cu învăţătura, implicarea socială şi pregătirea pentru viitoarea carieră.
Prezenţe des întâlnite în spaţiul citadin, mai ales cel bucureştean, oamenii străzii sunt, adesea, trataţi de oamenii aşa-zis normali sau integraţi social fie cu milă, fie cu dispreţ.
Considerată de câţiva ani, inclusiv la nivel guvernamental, o urgenţă a învăţământului românesc, stoparea abandonului şcolar nu pare, totuşi, să progreseze.
Când vine vorba de starea lor de bine, 65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor.
Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută.
Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...
Semnatară a Convenţiei Consiliului Europei privind combaterea violenţei împotriva femeilor, România are, de asemenea, din 2012 o lege contra violenţei în cadrul familiei care prevede şi emiterea ordinelor de protecţie contra agresorilor.
Asociat multă vreme cu munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză, voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani.
În anii comunismului, odată cu avântul industrializării forţate, ingineria devenise cea mai căutată meserie. Admiterea la facultăţile politehnice din România se făcea în condiţii de concurenţă acerbă, iar regimul încuraja acest lucru.
ARCEN şi Interesting Times Bureau sunt două asociaţii culturale care ne invită de câţiva ani să descoperim Bucureştiul
Comercializarea online de medicamente provenite din surse neautorizate este un fenomen foarte periculos şi greu de controlat la nivel mondial
Bisericile (99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%), casele de cultură (72%) şi bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepţiei populaţiei, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în România.
