Dezvoltarea spiritului civic şi al celui de întrajutorare este, cu siguranţă, una dintre caracteristicile societăţii româneşti din ultimii ani.
În pragul şi în timpul sărbătorilor de iarnă, când relaxarea şi veselia se îmbină, în mod tradiţional, cu generozitatea, cei mai puţin favorizaţi de soartă nu sunt deloc uitaţi.
2017 a început sub semnul protestelor de stradă. La începutul anului, timp de mai multe săptămâni, sute de mii de oameni în toate oraşele ţării au rezistat în faţa gerului pentru a contesta o parte din acţiunile guvernului proaspăt investit
Acasă, pe drum. 4 ani teleleu, apărut la Editura Humanitas. Autorii acestui volum: jurnalista Elena Stancu şi fotograful Cosmin Bumbuţ.
Accesul copiilor la internet şi la tehnologia digitală încă de la vârste extrem de fragede e deja un fenomen evident şi din ce în ce mai răspândit în ultimii ani.
Copii bolnavi înghesuiţi câte doi în pat - ori doi copii-pacienţi, ori un copil alături de mama lui - stau la coadă în faţa unui singur grup sanitar al secţiei de oncologie pediatrică dintr-un spital de stat din Bucureşti.
În România, locuiesc peste 4,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, conform unei cercetări întreprinse în trimestrul doi din 2016 de Institutul Naţional de Statistică.
În ultimii ani se discută foarte des şi intens despre rolul educaţiei prin cultură şi pentru cultură, despre nevoia introducerii în programa şcolară a unor cursuri în acest sens.
Recunoscută ca teritoriu predilect de păstrare a tradiţiilor populare, zona rurală românească înglobează, de asemenea, regiuni încărcate de probleme economice şi sociale.
La o lună de la începutul anului universitar, studenţii au deja o tradiţie care combină distracţia cu învăţătura, implicarea socială şi pregătirea pentru viitoarea carieră.
Prezenţe des întâlnite în spaţiul citadin, mai ales cel bucureştean, oamenii străzii sunt, adesea, trataţi de oamenii aşa-zis normali sau integraţi social fie cu milă, fie cu dispreţ.
Considerată de câţiva ani, inclusiv la nivel guvernamental, o urgenţă a învăţământului românesc, stoparea abandonului şcolar nu pare, totuşi, să progreseze.
Când vine vorba de starea lor de bine, 65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor.
Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută.
Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...
