Pandemia a luat România, ca de altfel întreaga lume, pe nepregătite, având în plus un sistem medical cu multe lipsuri și unul admistrativ prost organizat, din punctul de vedere al unei părți considerabile a populației.
În paralel cu apariția, și în România, a noului coronavirus și cu măsurile anti-criză sanitară ale autorităților, taberele pro sau contra Bisericii Ortodoxe majoritare, pro sau contra credincioșilor și a libertății lor religioase s-au radicalizat.
Despre problemele sistemului educațional românesc se discută de mult timp, fiecare dintre actorii implicați aducându-și propria contribuție la analiza stării de fapt.
Infecția cu SARS-COV2 se transmite şi prin stropii de salivă generați atunci când o persoană infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau respiră.
Este atât de multă tristețe și resemnare în glasul acestei femei ce trăiește, de o viață, undeva în munții României.
Dintre provocările suscitate de restricțiile cauzate de pandemia actuală, una dintre cele mai complexe este cea care privește învățământul.
Calitatea scăzută a aerului din Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii.
Suntem obișnuiți ca țara noastră să bifeze, în clasamentele Uniunii Europene, tot felul de recorduri triste.
Fie că ne place sau nu să călătorim des prin țară, fie că meseria ne obligă sau nu la deplasări pe șoselele României.
Pentru un polițist din Râmnicu Vâlcea - Eusebiu Predonescu - și pentru inimoșii care i se alătură în demersurile sale, reciclarea selectivă înseamnă și o mână de ajutor întinsă copiilor fără copilărie.
Peste o treime dintre gospodăriile din România suportă cu dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Aceasta este concluzia studiului intitulat Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România realizat de Institutul Național de Statistică
Pandemia de Covid-19 a reconfigurat dramatic societatea. Măsurile de carantină luate de toate țările au reașezat într-o paradigmă nouă existențele.
Începutul anului școlar 2020-2021 nu este unul obișnuit.
Cele mai multe dintre persoanele care și-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei au între 45 și 54 de ani, provin din mediul rural sau din orașele mici și au o educație precară.
Impactul izolării impuse pe durata pandemiei a fost resimțit și de către cei mai tineri dintre noi.
