Cum arată, după mai mullt de un an de pandemie, piața muncii din România? Au românii de gând să se dea bătuți? Cât de mare e motivarea lor când vine vorba de activitatea profesională?
Pădurile românești sunt, de secole, casă primitoare pentru urșii bruni: potrivit World Wild Fund România, din cele aproximativ 18 mii de exemplare existente în toată Europa, circa 8 mii trăiesc în Munții Carpați și peste 6 mii pe teritoriul României.
Așa cum deja se știe, pandemia și restricțiile impuse în consecință au afectat și mai mult grupurile deja vulnerabile cum ar fi, de pildă, persoanele și copiii din zonele rurale defavorizate.
Probabil că ați auzit și despre statisticile acelea în care românii sunt la coada clasamentului în Europa la citit.
Pentru conștientizarea unor probleme individuale, dar și pentru rezolvarea lor, arta s-a dovedit foarte eficientă întotdeauna.
Trăim, deja, într-o “minunată lume nouă, așa cum o imaginase Aldous Huxley la începutul secolului trecut, sau suntem pe drumul către ea?
Dacă acum un an, la începutul pandemiei, telemunca părea soluția ideală pentru a ne feri de contaminare continuând lucrul de acasă, între timp percepția s-a modificat.
În contextul dezvoltării fără precedent a internetului din ultimii ani și a rețelelor de socializare, a crescut și numărul surselor de informații.
Din cauza crizei sanitare generate de noul coronavirus, recensământul, desfășurat o dată la un deceniu, a fost amânat pentru 2022, dar a fost precedat, în martie, de o simulare.
Având grave consecințe socio-economice, pandemia a lovit dur și sectorul cultural.
Institutul Național de Statistică a făcut publice niște date alarmante: dintre cele aproape 200.000 de nașteri din 2019, peste 700 dintre ele au avut în prim plan fete cu vârsta sub 15 ani și aproape 18.000 provin de la mame cu vârsta între 15-19 ani.
Antreprenoriatul social introduce ideea de nevoie socială care poate fi satisfăcută printr-o activitate economică, dar care nu aduce profit în sensul clasic al cuvântului.
Cancerul reprezintă prima cauză de deces dintr-un număr tot mai mare de țări din Uniunea Europeană.
Eficiența unui sistem școlar sănătos se măsoară în capacitatea de a păstra elevii în interiorul său cât mai mult timp posibil.
Izolarea și restricțiile impuse de pandemie, care au mutat cursurile de la școală în mediul online, i-au obligat pe copii se petreacă mai mult timp ca de obicei pe internet.
