Nu există religie a lumii – că este budism, hinduism, islam ori iudaism – care să nu aibă cel puţin un mare pelerinaj al ei.
Conform Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020.
Sărăcie lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre cum funcționează propriul corp.
Studii recente arată că, la nivel global, producția de plastic va crește cu 40% în următorul deceniu.
Alexandru Stoleru provine din mediul rural. În ciuda problemelor financiare ale familiei sale, a mers la școală, ajutat, ani de zile, ca bursier, și de organizația neguvernamentală World Vision România.
Încă de la începutul anilor 2000, când valul de migrație dinspre România către UE s-a intensificat, femeile din mediile defavorizate care plecau de aici se angajau acolo, în mare parte, ca lucrătoare domestice.
S-au creat niște clișee periculoase în societatea românească. Unul dintre ele este acela că, dacă ai peste 45 de ani, ai șanse extrem de scăzute să-ți mai găsești un loc de muncă.
Pentru unii sunt comoară! Pentru alții - povară! Mulți din vârstnicii României sunt abandonați atât de familie, cât și de societate.
Printre fenomenele cauzate de pandemie, fenomene care combină probleme economice şi traume psihologice, se regăseşte şi cel al aşa-numitelor persoane descurajate.
Pe 13 septembrie, a început un nou an preuniversitar, accentuându-se de data aceasta importanța prezenței fizice la cursuri comparative cu orele online.
Diaspora românească e a cincea cea mai mare din lume și a șasea din țările OCDE, iar declinul vizibil cu ochiul liber al populației țării noastre e dat de emigrare.
Este imposibil să enumeri, într-o rubrică radio, întreg palmaresul celui mai important concurs de fotografie exclusiv pentru tineret din România - Fotogeografica.
Pandemia actuală, dezastruoasă sub toate aspectele socio-economice, a prins învățământul românesc într-un moment prost, accentuându-i probleme cronice.
Risipa alimentară, una dintre efectele cele mai grave ale consumerismului actual, nu ocolește, evident, nici România.
În România, 27% dintre copiii și adolescenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, petrec peste 6 ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează.
