Organizații civice în lupta contra poluării

Calitatea scăzută a aerului din Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii.

Christine Leșcu, 28.10.2020, 14:44

Calitatea scăzută a aerului din
Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii. Ea a fost
recunoscută și de Curtea de Justiție a UE care în această primăvară, a
condamnat România pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea din București,
condamnare pronunțată la capătul unui lung proces de infringement început cu
câțiva ani mai devreme. De asemenea, statisticile din domeniul sănătății arată
că, din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață
sănătoasă decât în India. Iar date din 2018, indicau că atmosfera toxică omoară
în fiecare an peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar,
boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii
inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică. Iar aceste boli au și efecte
economice.

Conform studiului recent Impactul poluării aerului
asupra costurilor pentru sănătate, publicat de Alianța Europeană de
Sănătate Publică, Bucureștiul înregistrează anual pierderi de 6,35 miliarde de
euro, însemnând costuri generate de impactul poluării aerului asupra sănătății
locuitorilor. Fiecare bucureștean pierde anual 3004 euro ca efect al poluării
asupra sănătății sale în timp ce costurile sociale produse de poluare se ridică
la 1810 euro în medie pentru fiecare român. Este limpede că măsuri de
diminuare a poluării trebuiau luate de mult. Dar pentru asta, trebuie știut cu
exactitate care sunt substanțele cele mai nocive pe care le inhalăm fără să
vrem, în ce cantitate și în ce zone se concentrează.

Așadar, mai multe
organizații non-guvernamentale au pus la punct platforma Aerlive, lansată cu
aproximativ un an în urmă, pe 12 decembrie 2019. Proiectul a presupus
instalarea de senzori ce măsoară calitatea aerului în București și prezentarea
valorile indicate pe o hartă online ce poate fi accesată de orice locuitor al
capitalei și nu numai. Senzorii Aerlive măsoară nivelul particulelor în
suspensie PM10 și PM5, dar și cinci tipuri de gaze toxice. De ce a fost nevoie
de intervenția societății civile pentru a măsura nivelul poluării, aflăm de la
coordonatoarea platformei Aerlive, Oana Neneciu.

Nevoia acestei platforme
era una destul de stringentă în București și este în continuare și în alte
orașe care au probleme majore cu poluarea. De ce ne-am gândit noi că ar fi
necesară această platformă? Stațiile de monitorizare de la nivelul rețelei
naționale și oficiale deținute de Ministerul Mediului nu funcționau
corespunzător și încă nu funcționează. Problema lor este că sunt foarte
depășite, trebuiau aduse la zi sau modernizate din cinci în cinci ani și asta
nu s-a întâmplat niciodată în cei 15 ani de când au fost înființate. În plus, nu funcționează constant și, când nu
ai date furnizate constant, nici nu poți să faci evaluări și monitorizări
foarte precise. O altă problemă îl reprezintă numărul foarte mic al acestor
stații: pentru București, funcționează 8, dintre care două sunt, de fapt,
amplasare în Ilfov. Aceste stații de monitorizare a aerului funcționează cam
60%-70% din timp. Dar chiar și așa, aceste stații înregistrează și ele valori foarte
mari, foarte des.

În
București, cauzele principale ale poluării sunt traficul auto, mai precis
emisiile gazelor de eșapament, și încălzirea centralizată a locuințelor. Ce se
întâmplă cu aerul pe care-l respirăm în aceste condiții, ne spune tot Oana Neneciu,
coordonatoarea Aerlive: Avem fenomenul de smog în București în
lunile de iarnă și de primăvară. Anul trecut începând cu decembrie, de la
lansarea platformei noastre, valorile concentrațiilor particulelor în suspensie
au fost foarte mari până prin luna martie a anului curent când odată cu
decretarea carantinei acestea au scăzut. Ce este mai grav e faptul că există
episoade de poluare masivă în timpul weekendurilor când am înregistrări
depășiri de cinci sau șase ori ale nivelului acceptabil pentru sănătatea umană
ale particulelor PM 10 și PM5. S-a întâmplat de câteva ori în luna martie. A
fost un prim semnal de alarmă legat de acest fenomen. Nici nu noi nu știam de
el, ne concentram pe ideea că traficul este principala sursă de poluare în timpul
zilei, dar iată că noaptea, în timpul weekendurilor, suntem poluați din altă
parte. Așa am aflat că există arderi ilegale de deșeuri în jurul Bucureștiului
și chiar în oraș, spre periferie, în zone unde și senzorii noștri înregistrau
valori foarte mari.

În ciuda
acestor informații, măsuri de reducere a poluării în București nu s-au luat.
Însă, începând din luna martie, când a fost decretată carantina, nu s-au mai
înregistrat decât rareori valori care pun în primejdie sănătatea oamenilor, o
dovadă în plus – dacă mai era nevoie –
că traficul auto e responsabil de o bună parte a poluării. Dar acesta
este un efect colateral al pandemiei actuale, căci autoritățile competente n-au
acționat deloc eficient, consideră Oana Neneciu. Raportul trimis către
Comisia Europeană de Ministerul Mediului pentru 2019 arată că, în continuare,
suntem în situația de infringement. Pentru două stații din București avem peste
35 de depășiri la nivel anual ale nivelurilor de PM10 ceea ce înseamnă că
suntem iar pasibili de proces de infringement. Deși de-abia s-a încheiat un
proces de infringement, iar România a fost judecată pe această temă, Curtea
Europeană de Justiție condamnându-ne pentru faptul că nu am reușit să luăm
măsurile necesare pentru stoparea poluării, ne aflăm în prezent în aceeași
situație.

Parte bună este că proiectul Aerlive
a trezit interesul cetățenilor pentru măsurarea nivelului de poluare, lucru
vizibil prin campania Adoptă un senzor. În cadrul acestei campanii,
bucureștenii s-au înscris pentru a obține montarea unui senzor în cartierul
lor, numărul total al acestor aparate din rețeaua Aerlive ridicându-se în
prezent la 20. De asemenea, succesul platformei a dus și la inițierea unui
proiect similar și la Cluj-Napoca, un alt oraș poluat al României.