Prima pagină » Panoramice » Societate » Noi provocări într-un nou an şcolar

Noi provocări într-un nou an şcolar

Christine Leșcu, 14.09.2022, 16:19

Lansate de ministerul de resort în dezbatere publică la începutul verii, o
serie de modificări importante aduse Legii educației au stârnit controverse și
reacții aprinse printre profesori, părinți și elevi. Toate polemicile, însă,
cad de acord asupra unor stări de fapt evidente: creșterea ratei abandonului
școlar, nivelul mare de analfabetism funcțional în rândul elevilor, grad de
absolvire sub așteptări al examenului de bacalaureat de la finalul liceului.
Controversele apar în momentul căutării soluțiilor, iar cele propuse acum de
minister sunt prea puțin pe placul profesorilor și părinților.

Una dintre schimbările propuse privește dublarea examenului de admitere în
liceu pentru elevii de clasa a VIII-a care la vârsta de 15 ani ar trebui să susțină
Evaluarea Națională – obligatorie pentru toți absolvenții de gimnaziu -, dar și
o admitere separată la colegiile naționale, dacă doresc să se înscrie acolo.
Acestea din urmă sunt licee din sistemul public care primesc statutul de
colegii în urma îndeplinirii unor anumitor criterii. Fiind vorba în multe
cazuri de școli cu o anumită tradiție de performanță, opinia publică le
consideră licee de elită. Propunerea unui examen separat, deși susținută de
reprezentanții acestor școli reuniți în Alianța Colegiilor Centenare, nu este
agreată de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, după cum aflăm de la
președintele Iulian Cristache.

Suntem singura federație reprezentativă
la nivel național. Și am decis că atunci când este o decizie importantă, o
schimbare de fond inițiată de către Ministerul Educației, să facem sondaje și
sondajele noastre în ultimii doi ani de zile au avut un număr impresionant de
respondenți. Ultimul sondaj care făcea
referire la admiterea la colegii și la schimbarea modului de evaluare la
bacalaureat propus de către Ministerul Educației în actualul proiect legislativ
a avut peste 65.000 de respondenți. Referitor la admitere, peste 65% dintre
părinți se opun acestei admiteri. Iar părerea federației este aceeași. În acest
moment aceste colegii, unde elevii intră cu note foarte mari de la 9,80 în sus,
ar avea posibilitatea să facă o selecție în rândul acestor copii și să își
creeze niște clase de excelență. Nu știm de ce este nevoie să mai dăm încă un
examen, să supunem copiii la o presiune suplimentară într-un interval relativ
scurt de timp. Ei vor da Evaluarea Națională și bănuiesc că în maximum două
săptămâni, trebuie să mai susțină încă un examen care va avea un grad de
dificultate major, nu doar la disciplinele clasice de examen, ci și la alte
discipline care vor fi aprobate în Consiliul de Administrație al școlii.

O altă temere stârnită de această propunere vizează discrepanțele
socio-economice dintre rural și urban, dintre orașele mici și orașele mari.
Amplasate în marile orașe, colegiile naționale sunt, de regulă, ținta copiilor
proveniți de familii capabile să le asigure traiul într-un centru urban și să
plătească mediitațiile necesare admiterii în aceste licee considerate a fi de
top. Un examen suplimentar ar adânci clivajele între elevii din zonele
defavorizate și cele favorizate consideră mulți profesori, printre care și Doru
Căstăian care predă științe socio-umane la Liceul Dimitrie Cuclin din Galați. Am spus că, din păcate, mie mi se pare o măsură discriminatorie. E o
măsură care nu va face decât să adâncească deja niște probleme profunde ale
sistemului. De asemenea, am adus cumva nuanța că nu ar fi poate neaparat o
măsură foarte rea dacă s-ar asigura condițiile ca aceste tipuri de examene să
poată fi extinse la nivelul întregului sistem. Dar atât timp cât doar unora li
se permite să organizeze o admitere suplimentară, în condițiile în care există
deja o evaluara națională, nu cred că măsura va produce binele scontat, ci,
dimpotrivă, riscă să adâncească și mai mult răul existent.

De altfel, admiterea la liceu a mai primit o modificare în
această vară, neintrodusă în propunerile inițiale de schimbare a legilor
educației. Până anul acesta, elevii care
intrau în clasa a IX-a optau pentru un liceu sau altul pe baza unei note care
cumula rezultatul obținut la Evaluarea Națională și 20% din media anilor de
gimnaziu. De anul viitor, se pare că media din gimnaziu nu va mai conta deloc
în selectarea liceului. Cum se poziționează părinții față de această noutate ne
spune Iulian Cristache. Din 2015 noi am pus o presiune constantă
astfel încât să reducem ponderea mediei din gimnaziu. Am reușit să ajungem
undeva la 20%. Ne dorim acest lucru pentru că nu avem standarde de evaluare. Prin
acea medie, ar fi favorizați nu cei care învață în urbanul mare și care sunt
evaluați la un nivel ridicat în școlile din care provin, ci sunt avantajați
ceilalți din urbanul mic și din rural, acolo unde sunt evaluați mult mai ușor.
Nota 7 la o școală nu corespunde cu nota 7 de la o altă școală. Nota 7 de la
același profesor, de la două clase diferite se poate să nu corespund.

Nu de aceeași părere sunt unii profesori care văd în
eliminarea mediei din anii de gimnaziu o aruncare în derizoriu a rezultatelor obținute
de elevi la restul materiilor care nu sunt incluse în Evaluarea Național,
examen cu doar două probe : română și matematică. Doru Căstăian. Ideea de a decupla mediile din gimnaziu de admiterea la liceu e o
măsură care nu apare de facto în proiectul de lege, ci una cu care ministerul a
venit ceva mai târziu. Mie mi se pare că este o măsură care, pe termen scurt,
poate genera ceva efecte benefice. Probabil că va mai domoli puțin alergătura
aceasta după note și presiunea pusă pe profesori de a da note mari. Însă eu
cred că pe termen mediu și lung este o măsură care nu poate să aducă iarăși un
nimic bun. Temerea mea este că atunci când vom avea aceste medii decuplate de
admiterea la liceu, în condițiile în care păstrăm aceleași examen de evaluare
națională – examen cu miză mare, criticat de rapoartele OECD -, nu vom avea o
îndreptare a elevilor către învățarea din pasiune, ci dimpotrivă.

Examenul de bacalaureat este și el luat în vizor
în intenția de reformare a Legii Educației prin introducerea unor probe unice
unde ar fi comasate mai multe materii. Pentru început, însă, e nevoie de
clarificarea unor termeni, potrivit profesorului de științe socio-umane Doru
Căstăian. Să vorbim mai întâi despre standardizare și
după aceea despre comasare, căci standardizarea ar putea fi luată în sensul ei
cel mai îngust, adică de aplicare de teste cu itemi inchiși, eventualele teste
de tip grilă la obiecte unde evaluarea ar trebui să fie mult mai complexă, de
exemplu limba și literatura română. Chiar într-o primă fază s-a vorbit despre
eliminarea erorii umane din evaluare. Or nu poți elimina eroarea umană decât
prin acest tip de standardizare care permite evaluarea de către computer. Dar,
până la noi precizări, până va fi limpede tuturor ce se înțelege prin
standardizare, rămâne să ne exprimăm în continuare nedumeririle și
îngrijorările desprea comasarea întregului trunchi comun de discipline în doar
o singură probă. Bun, înțeleg că între timp s-a renunțat la ideea de a include
în această probă unică limba și literatura română, care va rămâne o probă
separată. Iarăși vin și întreb cum se va face acest tip de standardizare. În
principiu, nu e imposibil să creezi o probă standardizată, comună pentru toate
competențele din trunchiul comun în practică. Dar cred că o astfel de probă ar
fi foarte greu de conceput, astfel încât să fie relevantă. Cred că ar trebui să
dureze foarte mult, poate chiar zile, nu ore. Și deocamdată nu știu să existe
precizări în direcția aceasta.

Pentru părinți, proba unică de la bac ar șterge,
de altfel, și diferențele dintre profilurile urmate de copii în cei patru ani
de liceu. Iulian Cristache, președintele
Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. Forma actuală ni se
pare cea mai bună pentru că nu înțelegem ce rost ar mai avea diferențele de
profil sau de filieră de la liceu dacă
toți elevii, indiferent de profil și de filieră, vor fi testați la același
nivel de dificultate. Nu cred că este normal ca un elev care termină profilul
de mate-info, de exemplu, să fie evaluat conformat acelorași criterii aplicate
și elevilor care termină profilul uman și unde matematica este altfel predată.
Aici noi am reușit, după discuțiile de la
minister, să smulgem promisiunea ministerului că româna va fi o disciplină de
sine stătătoare.

Dezbaterea publică asupra modificărilor
legislative s-a încheiat la finalul lunii august. Urmează ca Ministerul
Educației să introducă sau nu amendamentele propuse în textele de lege, iar
acestea să fie apoi trimise spre vot, în Parlament.