Mode BIO sau tendinţe naturiste
Mens sana in corpore sano, un vechi proverb latin, a primit în zilele noastre multă pregnanţă şi conotaţii suplimentare mai peste tot în lume. Iar România nu face excepţie.
Christine Leșcu, 26.04.2017, 10:11
Mens sana in corpore sano, un vechi proverb latin, a primit în zilele noastre multă pregnanţă şi conotaţii suplimentare mai peste tot în lume. Iar România nu face excepţie. De la hrana neprocesată industrial – gătită în casă şi consumată pe îndelete în stilul slow food -, la cosmeticele create din plante şi la promovarea mişcăriiî în aer liber până la hainele croite în casă şi bijuteriile tricotate, ca semn al unui stil de viaţă cât mai natural. Toate acestea fac parte dintr-un curent care militează pentru întoarcere la naturaleţe şi simplitate în toate formele sale. Dacă este doar o modă – trecătoare ca orice modă – sau dacă există o serioasă bază ştiinţifică, rămâne de văzut. Cert este că din ce în ce mai mulţi români aderă la acest curent BIO sau ecologic sau natural. Dovadă sunt şi numeroasele târguri cu această tematică organizate frecvent în Bucureşti şi marile oraşe.
Andreea Stroe, organizatoarea unuia dintre ele, consideră că acest trend reprezintă şi o întoarcere către sine, către bucuriile strict individuale pe care oamenii de azi, încorsetaţi de diverse obligaţii, nu le mai resimt. Andreea Stroe, organizatoarea târgului Agenda BIO. Am vrut să contribuim şi noi la bunul mers al societăţii şi să încurajăm un stil de viaţă şi de hrană mai sănătos. Considerăm că trăim nişte vremuri în care oamenii se concentrează prea mult asupra muncii sau a altor obligaţii şi uită de ei înşişi. Ca atare, am vrut să-i aducem mai aproape şi de produse, şi de informaţiile cu privire la un alt stil de viaţă. Toate acestea au ca scop o stare de bine generale. Scopul nostru este ca omul să atingă o stare de bine generală.
Ce tip de produse se regăsesc, de obicei, la târgurile de produse aşa-numite bio, eco sau naturiste, ne spune tot Andreea Stroe. Nu sunt doar produse alimentare, există o varietate de produse. Dar în ceea ce priveşte produsele alimentare, ele sunt în mare parte vegane. Îmbrăcămintea de asemenea este făcută din fibre naturale. Bijuteriile sunt făcute din pietre semi-preţioase pentru că sunt considerate terapeutice şi ca atare sunt creatori care fac doar bijuterii din argint şi pietre semipreţioase pentru ca o bijuterie să fie ceva mai mult decât un ornament. Mai sunt comercializate şi vase făcute din materiale speciale care să nu dăuneze sănătăţii atunci când se mănâncă din ele. Tot la noi se regăseşte şi partea de dezvoltare personală reprezentată prin cărţi pentru adulţi şi copii. Aici e vorba şi de educaţie pe care o considerăm la fel de importantă ca şi partea fizică.
Tot aceste lucruri sunt, de asemenea, şi accesorii ale unui nou tip de individualism descoperit de români după căderea comunismului şi reapropierea de stilul de viaţă occidental. Este un individualism care pune accentul pe auto-determinare şi pe crearea de comunităţi, consideră psihologul Daniel David, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai. Ideea e că acest individ autonom trebuie să fie cât mai sănătos şi să trăiască cât mai mult. Prin urmare, au apărut diverse preocupări. A apărut un aşa-numit cult al trupului care nu este neapărat un lucru rău, căci, din punct de vedere sociologic, pentru a avea comunităţi puternice trebuie să ai indivizi puternici. Pornind de la aceste idei, oamenii au început să fie mai atenţi la ce mănâncă şi la stilul lor de viaţă. Aşa a apărut practic şi această modă BIO care, e adevărat, nu este încă susţinută de nişte studii ştiinţifice ferme care să spună dacă într-adevăr produsele alimentare pe care le găsim în magazine, de pildă, sunt chiar problematice pentru sănătate sau dacă produsele BIO ar duce la anihilarea unor probleme de sănătate sau la prelungirea vieţii.
Deşi această modă nu este încă abordată de majoritatea populaţiei, totuşi adepţii săi au devenit mai numeroşi de-a lungul anilor. Prin urmare şi produsele BIO au devenit mai accesibile, observă Andreea Stroe. În urmă cu câţiva ani, când auzeau de produse BIO oamenii le catalogau ca fiind foarte scumpe, iar asta îi oprea din căutarea acestor produse. Recent, însă, au observat că produsele BIO nu trebuie să fie neapărat mai scumpe. Există din ce în ce mai mulţi producător care-şi orientează resursele pentru a face produse cât mai accesibile. De multe ori, cei care vin la târgurile tematice observă că, cheltuind aceeaşi bani, pot cumpăra produse mult mai sănătoase decât cele din magazinele clasice. Poate în cantităţi ceva mai mici…
Deşi moda BIO vine în siajul unui tip de individualism relativ nou în societate românească, în mod paradoxal se pliază pe vechile activităţi agricole din lumea rurală, constată şi psihologul Daniel David. Acest pattern apare doar la generaţiile tineri şi la cele de mijloc. Generaţiile mai în vârstă ştiau că acest stil BIO se potriveşte oarecum cu modul tradiţional, ţărănesc, de trai. (…) Aşadar, această modă suprapusă pentru un potenţial care există în ţară şi care poate fi reactualizat a dus la un fenomen vizibil şi în România şi care va deveni tot mai vizibil.
Azi, curentul vestic al modei BIO hrănită de individualismul individualism autonom combinat cu tipul tradiţional de agricultură ecologică o poate transforma pe cea din urmă din Cenuşăreasă în regina balului.
