Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Minorii şi cerşetoria

Îi vedem pe străzile aglomerate din centrul Capitalei, în jurul gărilor şi la intrarea în supermarket-uri. Ca vârstă biologică sunt copii, dar ca experienţă de viaţă îi întrec pe mulţi adulţi.


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 53
Minorii şi cerşetoria
Minorii şi cerşetoria


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
, 18.09.2013, 10:29

Îi vedem pe străzile aglomerate din centrul Capitalei, în jurul gărilor şi la intrarea în supermarket-uri. Ca vârstă biologică sunt copii, dar ca experienţă de viaţă îi întrec pe mulţi adulţi. Sunt copiii-cerşetori, din păcate, foarte numeroşi în România. De ce ajung aceşti copii să cerşească fie pe ger, fie pe caniculă, îmbrăcaţi în zdrenţe la o vârstă când ar trebui să fie la adăpostul unui cămin iubitor? La această întrebare au încercat să răspundă Asociaţia Telefonul Copilului”, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţi. Proiectul lor, intitulat Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria” şi finanţat de Ambasada Franţei, a avut drept scopuri identificarea cauzelor cerşetoriei juvenile şi a metodelor de prevenire a proliferării fenomenului. Cercetarea referitoare la cauzele cerşetoriei include opinii ale autorităţilor locale asupra fenomenului şi nu este un studiu statistic. Cu toate aceste, spune multe despre modul în care este perceput fenomenul, consideră comisarul-şef Constantin Stroescu: În ceea ce priveşte cauzele cerşetoriei în rândul copiilor, potrivit autorităţilor locale, principalul motiv a fost desemnat sărăcia. Ea a fost considerată factor declanşator al cerşetoriei în proporţie de 85,4%. Celelalte cauze sunt influenţa negativă a familiei, fie lipsa de supraveghere, fie faptul că părinţii îl determină pe copil să cerşească, precum şi lipsa de implicare a şcolii şi a autorităţilor locale. Dacă ne referim la beneficiarii câştigurilor obţinute de minori din cerşetorie, autorităţile locale consideră că familia beneficiază, în primul rând. Urmează şi alte persoane care ar obliga copilul să cerşească. De-abia, la final, se consideră că beneficiarii ar fi chiar copiii. La întrebarea de unde provin copiii-cerşetori, cei mai mulţi respondenţi au menţionat faptul că în proporţie de 75%, ei aparţin unor familii cu probleme materiale. Apoi, urmează familiile unde se consumă alcool, familii marcate de violenţă domestică sau care nu se ocupă de copii.



Cât despre numărul copiilor care cerşesc, acesta este greu de contabilizat. Dar, după cum spune Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, referindu-se la cei 200 de minori români care cerşesc la Paris… Nu atât cifrele sunt interesante, cât fenomenul în sine. Un singur copil care cerşeşte înseamnă deja prea mult. Prin urmare, 200 e o cifră uriaşă.



Înfiinţată tocmai pentru a pune la dispoziţia copiilor un modalitatea de a se face auziţi, Asociaţia Telefonul Copilului”, prin numărul 116.111, are posibilitatea să-i asculte. Inclusiv ideea proiectului Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria”, le-a fost dată de copiii care au sunat la 116.111.



Cătălina Florea, directoarea executivă a Asociaţiei Telefonul Copilului”: În ceea ce priveşte numărul de cazuri de acest tip semnalate la telefonul copilului, ele sunt foarte multe. De aceea, am şi ales să facem acest demers pentru că este frustrant pentru noi, cei de la capătul celălalt al firului, să înregistrăm astfel de cazuri şi să aflăm că legislaţia nu prea permite mai mult decât ceea ce se face pentru că echipele mobile iau acei copii de pe stradă.



Identificaţi de către Direcţiile de protecţie a copilului, minorii-cerşetori sunt preluaţi şi aduşi la centrele de primire în regim de urgenţă. Acolo, nu rămân, însă, foarte mult timp.



Cătălina Florea: Ei ajung a doua zi în stradă conform legii. Direcţiile de Asistenţă Socială spun că nu au dreptul să priveze un minor de libertate. El este liber să plece când doreşte din acel centru de primire în regim de urgenţă. În momentul când de mai multe ori, e găsit tot în stradă, e clar că există o problemă. Iar problema nu e la copil, el nu a ajuns de capul lui în stradă. De aceea, vorbim şi despre sancţionarea părinţilor. Din punctul ăsta de vedere, există lacune legislative.



Ce este de făcut în aceste condiţii pentru ca fenomenul să nu ia o amploare şi mai mare? O soluţie ar fi educarea copiilor, în şcoală, cu privire la cauzele fenomenului. De asemenea, ei trebuie învăţaţi să-şi apere drepturile şi să spună nu”, atunci când sunt obligaţi de alţii să cersească.



Cătălina Florea, directoarea executivă a Asociaţiei Telefonul Copilului”: Vorbim despre activităţi educaţionale pe care le vom înteţi în luna septembrie a acestui an în rândul copiilor. E nevoie ca aceste activităţi educaţionale să fie realizate şi de către cadrele didactice. În timpul orelor de dirigenţie, cel puţin, astfel de activităţi pot să fie realizate. Este important să existe sancţiuni foarte clare şi în privinţa părinţilor care-şi forţează copiii să cerşească. Nu mă refer doar la amenzi, mă refer la mai mult de atât. A pune un copil să cerşească e o faptă care ar trebui să ducă la închisoare, în opinia mea. Atâta timp cât acea familie din asta trăieşte, iar resursele financiare ale familiei sunt obţinute prin utilizarea copiilor în felul acesta, părintii aceia merită să ajungă după gratii.



Conform Ministerului de Interne, noul Cod Penal care va intra în vigoare în februarie 2014 prevede sancţiuni dure pentru părintele sau tutorele care are în îngrijre un minor care cerşeşte. Autorităţile speră ca în felul acesta cerşetoria juvenilă să se diminueze.

Foto: Eric Ward / unsplash.com
Societate miercuri, 02 aprilie 2025

Combaterea traficului de persoane

De asemenea, un raport Eurostat arăta că 63% dintre victimele traficului în UE erau fete sau femei, cu Luxemburg, Estonia și Austria fiind...

Combaterea traficului de persoane
Foto: Providence Doucet / unsplash.com
Societate miercuri, 26 martie 2025

Gras și frumos, dar sănătos?

Există în limba română expresia „gras și frumos”, prin care este indusă o idee pozitivă legată de kilogramele în plus. Invocând...

Gras și frumos, dar sănătos?
digitalitzare (sursă foto: pixabay.com@geralt)
Societate miercuri, 19 martie 2025

Optimism pe drumul spre digitalizarea României

Un studiu recent arată că 59% dintre români consideră că digitalizarea este benefică, iar 52% cred că are un impact pozitiv asupra calității...

Optimism pe drumul spre digitalizarea României
(foto: pixabay.com @Vertax)
Societate miercuri, 12 martie 2025

Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă

Din 2022 până în anul prezent, Guvernul român a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori de muncitori străini în fiecare an. Conform...

Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă
Societate miercuri, 05 martie 2025

Sănătatea mintală a angajaţilor români

Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor. Mai mult, în februarie 2025, o companie din România a...

Sănătatea mintală a angajaţilor români
Societate miercuri, 26 februarie 2025

Biserica și oamenii, bilanț centenar

2025 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române. O lege în acest sens a...

Biserica și oamenii, bilanț centenar
Societate miercuri, 19 februarie 2025

Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?

Teama că inteligența artificială (IA) va alimenta o criză a șomajului, aruncând munca umană în irelevanță, este una dintre problemele...

Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?
Societate miercuri, 12 februarie 2025

„Treabă de femei”: soluții pentru inegalitatea de gen în domeniile STEM

La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a...

„Treabă de femei”: soluții pentru inegalitatea de gen în domeniile STEM

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company