Măștile de protecție respiratorie. Cum le testăm?

Infecția cu SARS-COV2 se transmite şi prin stropii de salivă generați atunci când o persoană infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau respiră.

Luiza Moldovan, 18.11.2020, 13:02

Infecția cu SARS-COV2 se transmite şi prin stropii de salivă generați
atunci când o persoană infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau
respiră. Specialiștii recomandă purtarea unor măști cu cel puțin trei straturi,
care să prevină sau să atenueze transmiterea virusului care provoacă boala
Covid-19. Cea mai importantă funcție a unei măști este, așadar, să reducă
transmiterea acestor stropi funcție relevantă mai ales în cazul persoanelor
asimptomatice, care se simt bine și nu sunt conștiente de pericolul la care
sunt supuşi cei din jurul lor.

Vorbim, cu siguranță, de o dinamică socială,
implicând responsabilitate și conștiință. Incorecta purtare a măștii predispune
la infectare. La puțină vreme de la declararea pandemiei, fabricile de textile
s-au orientat rapid și au început să producă măști așa-numite fashion, care, în
afară de aspectul atrăgător, nu mai au altă calitate. Sunt măști care se pot
reutiliza, lucru care ridică mari semne de întrebare în privința eficienței
lor. Câtă protecție oferă aceste măști și cum trebuie să fie o mască de
protecție conformă și în standarde?

La aceste întrebări răspunde profesorul Costel
Stanciu, președintele Asociației ProConsumatori:

O mască de protecție respiratorie pentru a fi
eficientă împotriva virusului SARS-COV2 trebuie să fie realizată, fabricată, cu
respectarea unuia dintre cele două standarde existente, cel care se referă la
semi-măști filtrante împotriva particulelor, și cel care se referă la semi-măștile
de uz medical. Din păcate, pe piață mai există o categorie de măști
(așa-numitele măști fashion) care nu oferă protecție împotriva virusului
SARS-COV2.

Acestea sunt măști reutilizabile, trebuie spălate, călcate, cu
respectarea instrucțiunilor menţionate de producător pe etuchetă. Măștile de unică
folosință se împart în două categorii: semi-măști filtrante împotriva
particulelor, care sunt şi ele de trei tipuri: FFP1 (asigură o protecție mai
mare sau egală cu 80%, mă refer la eficienţa filtrării bacteriene), FFP2 (cu o
eficiență mai mare sau egală cu 94%) și FFP3 (cu o eficiență a filtrării bacteriene
mai mare de 95%). În cazul semi-măştilor faciale de uz medical, acestea se
împart şi ele în două tipuri: tip 1, la care eficienţa filtrării bacteriene
este de 95%, şi tip 2, respectiv tip 2R, la care eficienţa este mai mare de
98%.

Eficiența filtrării variază mult, în funcție de calitatea materialului din
care e făcută masca. Oricum cine cumpără o mască trebuie neapărat să verifice
pe eticheta produsului ce standard de eficienţă a filtrării bacteriene respectă
produsul. Măștile neconforme sunt multe pe piață.

Costel Stanciu explică pentru
RRI:

Din păcate,
România nu a realizat nicio testare a măștilor de protecție respiratorie. La
nivelul Comisiei Europene există o platformă numită Safety Gate (sistem rapid
de alertă pentru produse periculoase), unde țările membre ale UE încarcă alerte
referitoare la măști de protecție respiratorie care sunt neconforme. Se
testează trei parametri la măştile de protecţie împotriva SARS-COV2: eficiența
de filtrare bacteriană, rezistența respiratorie și rezistența împotriva
stropirii. Există mai multe instituţii ale statului care sunt implicate în
verificarea conformității măștilor de protecţie.

Prima este Direcția Generală a
Vămilor. Măștile neconforme ar trebui oprite la vamă, verificându-se în documentația
care însoţeşte lotul respectiv de măşti dacă există un ceriticat de conformitate eliberat
de un organism notificat de una dintre țările membre ale UE. Aici mă refer la
măştile importate, mai mult de 80% dintre măștile de protecţie respiratorie fiind
aduse din China. Producătorii, respectiv importatorii de măşti trebuie să
testeze fiecare lot importat din această ţară şi în situaţia în care la vamă
inspectorul vamaş nu găseşte acel certificat de conformitate, lotul respectiv
se respinge, nu este lăsat să intre în România. Alte țări europene au găsit
multe loturi neconforme în punctele vamale, România a găsit doar 3-4 loturi
neconforme.

Cea de-a doua instituţie care ar trebui să se implice în verificarea
conformităţii măştilor de protecţie respiratorie este Ministerul Sănătății, prin
Agenţia Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Această agenție gestionează
doar o bază de date în care se găsesc importatorii de măști faciale de uz
medical şi nu a făcut nicio determinare a conformităţii acestor măşti. O altă
instituție cu atribuţii pe zona aceasta e Autoritatea Naţională pentru Protecția
Consumatorilor, care ar putea să verifice dacă acele măști corespund sau nu cerințelor
legislative.

De altfel, România a emis pe 13 noiembrie, prin sistemul RAPEX, de schimb
rapid de informaţii privind produsele periculoase între Comisia Europeană şi
Statele Membre ale Uniunii, o alertă pentru măşti neconforme aflate pe piaţă,
care poartă marcajul CE, dar nu sunt certificate, a anunţat Paul Anghel,
director general în Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Produsul poartă marcajul CE, dar nu este certificat ca echipament de protecţie
de către un organism competent. Recent, Agenţia a retras de la comercializare
peste 31 de milioane de măşti de protecţie.

Preşedintele instituţiei, Eduard
Cozminschi, a precizat că acele măşti au fost retrase până la remedierea
deficienţelor, iar alte 90.000 de măşti au fost retrase definitiv. Una dintre
abaterile constatate a fost lipsa marcajului ‘CE’ – certificat de conformitate
agreat de UE. Printre abaterile găsite sunt cele privitoare la informare
parţială sau totală, nu a fost aplicat marcajul CE, deci produsul nu corespunde
normelor europene, nu a fost certificat de o autoritate recunoscută pe plan
european, nu au fost însoţite de certificate de conformitate, nu au indicaţii
de utilizare, nu au indicaţii de manipulare sau de înmagazinare. De asemenea
s-au găsit şi practici comerciale incorecte, astfel încât prin anumite denumiri
consumatorul era indus în eroare să cumpere acel produs în ideea că îi asigură
o protecţie a sănătăţii, a explicat Cozminschi.

Concluzie: deși este demonstrată științific eficiența purtării măștii,
trebuie să ținem cont de calitatea acesteia: nu orice, nu de oriunde, nu
oricum, iar măştile fashion nu ne protejează de virus, conchide Costel Stanciu,
preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Din păcate, măștile fashion nu sunt echipamente individuale de protecție, adică
nu pot oferi protecţie împotriva virusului SARS-COV2. Majoritatea
producătorilor menționează acest lucru pe etichetă. Aceste măşti sunt mai mult
măști antialergice, deci pot fi folosite de persoanele care sunt alergice la
praf, la polen şi cam atât. Sunt mai mult folosite ca accesorii vestimentare.