Mamă-copil sau copil-mamă?

Sărăcie lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre cum funcționează propriul corp.

Luiza Moldovan, 03.11.2021, 16:03

Sărăcie
lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre
cum funcționează propriul corp. Acestea sunt nefericitele ingrediente ale unei
experiențe de viață falimentare. Vorbim azi despre sarcinile la vârste extrem
de mici, la fetele cu vârste sub 15 ani, vorbim despre deficiențe de sistem și
despre ce se poate face pentru a ameliora acest fenomen. România se află pe
primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii, știe mai multe
despre aceasta:

Trebuie să spun că
un sfert dintre mamele adolescente din UE provin din România. Așa cum știm, 23%
din aceste mămici cu vârsta sub 19 ani vin din țara noastră. Noi suntem pe
primul loc în UE în ceea ce privește numărul mamelor cu vârsta sub 15 ani și pe
locul 2 după Bulgaria la numărul mamelor cu vârsta sub 19 ani. În România,
aproape 10% din nașteri provin de la mame adolescente. Multe dintre mamele
acestea provin din localități care nu au deloc medic de familie sau nu au
suficienți medici de familie.

Aceste fete recurg la automedicație în timpul
sarcinii, nu ajung la medic pentru
luarea în evidență și monitorizarea sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se
înrăutățește. Salvați Copii s-a implicat activ în domeniul sănătății copiilor
din România, contribuim la asigurarea dreptului la viață prin intermediul a
cinci direcții de intervenție. Una e cea care privește dotarea maternităților,
secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, a
doua e cea care se referă la dezvoltarea rețelelor specializate de suport
pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, a treia e cea prin care
organizăm cursuri de specializare pentru echipele de profesioniști (în special
echipe medicale), a patra – dezvoltarea programelor de educație pentru sănătate
și dezvoltarea de cercetări, de dezbateri cu autorități și specialiști pentru schimbarea
politicilor sociale și a legilor, atunci când este nevoie.

Până în prezent, am
lucrat cu peste 56.000 de gravide (copii de 15 ani) și am văzut schimbarea. În
fiecare an lucrăm în câte 46 de comunități, cu echipe mixte de specialiști, cu
asistenți medicali, sociali, psihologi, care cunosc realitățile zonelor și se
adresează realităților concrete ale mămicilor și ale copiilor.

Oana Motea,
Health Specialist la UNICEF România, atrage atenția că fenomenul sarcinilor la
vârste foarte mici se transmite de la o generație la alta, în cadrul aceleiași
familii:

Concluziile
raportului Unicef – Samas, lansat la începutul anului, arată că sarcinile în
cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe
de educare familială, adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste
adolescente și viitorii tați. Fenomenul este ciclic și se reptă în cadrul
aceleiași familii, de la o generație la alta, împreună cu precaritatea
economică, socială și de sănătate. Nu există o delimitare a rolului și a
corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități, în privința reproducerii
la generațiile tinere și a prevenirii sarcinilor la minore. Este nevoie de
politici publice integrate care să vizeze educația pentru sănătate,
sensibilizarea comunității și adaptarea intervențiilor la psihologia și
emoțiile adolescenților.

Mama-copil
sau copilul-mamă? Greu de spus. Datele deținute de UNICEF despre România sunt şocante.
Oana Motea:

În 2019 au fost
înregistrate peste 16.600 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9%
față de 2018. Totuși, în cazul adolescentelor sub 15 ani, observăm o creștere
de 11% în regiunile nord-vest și nord-est. Aceste cifre ilustrează amploarea
problemei și necesitatea acțiunilor educative, care să se adreseze tuturor
grupurilor de adolescenți, pe canale de comunicare specifice, cu forme diferite
de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora.

O soluție
pentru ameliorarea acestui fenomen ce tinde să devină flagel? Cabinete medicale
în zonele rurale, programe țintite. Altfel, nu se poate, este de părere
Gabriela Alexandrescu, de la Salvați Copiii:

Chiar de curând am
lansat o analiză în rândul adolescentelor din comunități vulnerabile, în
parteneriat cu autoritățile relevante, la Senatul României, o analiză a mamelor
adolescente din zonele rurale și defavorizate. Chiar am derulat-o în
iulie-august 2021, în 46 de comunități din România și din păcate analiza relevă
o deficiență alarmantă, cronică a serviciilor de sănătate destinate mamelor cu
vârste mici și punctează aspecte sociale defavorabile, relevante în acest
context. Putem spune că 16 ani și trei luni e vârsta medie a nașterii primului
copil la adolescente din zonele rurale defavorizate.

Cele cu mai mult de un
copil au, în medie 18 și o lună la nașterea celui de-al doilea copil, 19 ani și
cinci luni – la nașterea celui de-al treilea. 40% dintre mame și gravidele
adolescente din zona rurală au afirmat
că nu au făcut niciodată analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei
accesului la servicii medicale sau a resurselor financiare necesare. 87% nu au
utilizat și nu cunosc nicio metodă contraceptivă, 72% dintre tinerele femei și
fete afirmă că locuiesc în condiții extrem de modeste, într-o cameră sau cel
mult două, împreună cu persoane din altă familie. 55% declară că banii nici nu
le ajung pentru strictul necesar, multe se bazează pe alocația copiilor și
foarte multe au apreciat că în perioada pandemiei au afectat negativ șansele
adulților de a lucra pentru familia lor. Sunt mame care, la nici 25 de ani
împliniți, nasc deja al cincilea copil. Aici e o situație, un fenomen
îngrijorător.

De aceea, este necesar ca noi, Salvați Copiii, să ne implicăm
activ pentru a ameliora acest fenomen la nivelul comunităților rurale
defavorizate, lăsate descoperite, cu resurse materiale și de informare. Și
trebuie să continuăm programele astea de informare, de intervenție concretă, în
vederea facilitării la servicii socio-medicale.

Vestea bună
este că Organizația Salvați Copiii s-a extins și în Republica Moldova, pentru
că programele de succes implementate de ei s-au dovedit fiabile.

Gabriela
Alexandrescu: Exemplul nostru de
succes din România îl extindem și în Republica Moldova, unde colaborăm cu
Asociația Sănătate pentru Tineri și centrul de Informare și Documentare privind
Drepturile Copilului din Chișinău. Așa că, de anul acesta, vom avea programul
acesta integrat, comunitar, la nivelul a 16 județe din România și a 15 raioane
din R. Moldova. Este esențial acest demers în condițiile în care e cunoscut
faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai
mari. Tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere
a bebelușului, depresie post-partum și altele, iar pe de altă parte,
maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de
a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În cadrul
intervențiilor integrate în zonele rurale defavorizate sunt consiliate de
specialiști locali atât adolescentele, cât și familiile acestora. Este
important să comunicăm direct cu fetele.