Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată

România #REZISTĂ, este concluzia presei din ţară, dar şi a celor mai importante publicaţii internaţionale, după mai bine de două săptămâni de proteste, care au strâns peste sute de mii de oameni.

Corina Sabău, 15.02.2017, 09:56

România #REZISTĂ, este concluzia presei din ţară,
dar şi a celor mai importante publicaţii internaţionale, după mai bine de două
săptămâni de proteste, care au strâns peste sute de mii de oameni. Numai
duminica trecută, în Piaţa Victoriei din Bucureşti s-au strâns zeci de mii de
oameni, iar mulţi internauţi şi-au schimbat şi poza de profil de pe Facebook,
afişând acelaşi mesaj. La
mai puţin de o lună de la învestitură, Guvernul român condus de PSD a generat o
mişcare de contestare populară fără precedent de la căderea comunismului, în
1989, aminteşte AFP. Albastru, galben, roşu: zeci de mii de manifestanţi au
format duminică, la Bucureşti, un drapel românesc imens, luminat de telefoanele
mobile, pentru a cere demisia Guvernului pe care îl acuză de subminarea luptei
anticorupţie, scrie aceeaşi agenţie, care a realizat şi un material în
Piaţa Victoriei din Bucureşti.

Analistul Cristian Pârvulescu este de părere că indignarea românescă are un nou început: Indignarea românească părea să se stingă după Colectiv, părea ca elementele care îi dădeau coerenţă să fi slăbit. Dar
erorile făcute atât de repede de Guvernul Grindeanu şi de majoritatea PSD ALDE
au generat un balon de oxigen. Cu siguranţă, este vorba de un nou actor pe care
partidele clasice trebuie să-l ia în considerare. Nu se poate guverna cu
600.000 de oameni în stradă, iar ideea aceasta de secol XIX, că Parlamentul
poate face totul, este cât se poate de periculoasă. Parlamentul este o instituţie
importantă, dar democraţia nu se reduce la Parlament. Câtă vreme Guvernul nu
este dispus să accepte pluralitatea opiniilor în societate, mişcările de
protest vor continua.

Scriitoarea Nora Iuga s-a
alăturat din primul moment protestelor din Piaţa Victoriei: De când preşedintele PSD
Liviu Dragnea a intrat în scenă şi a produs toată situaţia în care ne aflăm
acum, mi-am dat seama că am intrat într-o fundătură foarte periculoasă. Dar
minunat este că în felul acesta a înviat
un spirit de libertate, de dreptate, de civilizaţie pe care tineretul în
special, dar nu numai tineretul, şi oameni mai vârstnici din acestă ţară, îl
aduc în faţa întregii lumi, nu numai în
faţa noastră, care încetasem să credem că mai avem asemenea calităţi. Sunt fericită
să descopăr o societate românescă în care îmi pierdusem încrederea, o societate
civilă după care îmi dau seama că noi tânjim de la Revoluţie încoace. O
societate care în anii comunismului părea să fi murit definitiv, dar iată ce
fenomen extraordinar se întâmplă astăzi. Oamenii din ţară sunt deja un nucleu
în creştere continuă a societăţii civile şi acest lucru este extraordinar.

Scriitorul Radu Vancu este de părere că, pe lângă
câştigurile pragmatice -retragerea Ordonanţei de Urgenţă 13 şi demisia ministrului
Justiţiei Florin Iordache – o mare realizare a serilor consecutive de proteste
este cultura protestului pe care România şi-a dezvoltat-o. O cultură a
protestului rezultată atât din numărul imens al oamenilor din stradă, dar şi
din valorile comune pe care le împărtăşesc cei care au participat la proteste,
chiar dacă aveau opţiuni politice diferite. Radu Vancu: Sunt în
stradă şi votanţi de stânga, şi votanţi de dreapta, şi oameni neutri din punct
de vedere politic, şi oameni care nu au votat, dar care militează pentru
aceleaşi valori. Pentru prima dată în România, după mai bine de două decenii,
au existat nişte valori care au unit o mulţime dincolo de faliile politice şi
acesta este un mare câştig, faptul că am putut fi solidari din nou, pentru că
solidaritatea la noi se pierduse. Şi cel de-al doilea câştig moral important
este cel legat de felul în care este văzută România în acest moment în lume. Nu
doar articolele din presa franceză, engleză, americană, germană, italiană,
articolele laudative despre noi sunt marele câştig, ci mai ales comentariile de
pe forumurile acestor publicaţii, în care România este văzută ca un exemplu de
democraţie, ca un exportator de democraţie.

Răzvan Martin dela ActiveWatch consideră că
protestele masive din aceste săptămâni demonstrează că lupta anticorupţie este
pe agenda cetăţenilor şi că oamenii reacţionează dacă există riscul unui regres
după ce în ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea
corupţiei:
Cred că acesta este cel mai mare câştig, faptul că societatea începe să
reacţioneze. Că cetăţenii îşi descoperă puterea, că indivizii devin cetăţeni,
că cetăţenii reuşesc să se organizeze în comunităţi şi să-şi conştientizeze
puterea, să-şi dea seama că împreună pot spune nu. Eu cred că aceste mişcări au
început să se nască, să se coaguleze, să se structutreze încă din 2011, 2012.
Atunci nu au avut atâta ecou pentru că protestele erau mai mici şi pe probleme
care poate nu erau atât de vizibile în agenda publică. Cum spuneam, muşchiul
civic a fost exersat şi s-a încordat de-a lungul unei perioade mai lungi. Acum
îşi arată puterea.

Un mare câştig
al acestor zile este, în opinia criticului literar Luminiţa Corneanu, faptul că
oamenii din stradă şi-au făcut auzită vocea şi că perseverenţa lor i-a obligat
pe cei din Guvern la o reacţie: Ceea ce mi se pare cel mai important, poate mai important decât
câştigurile concrete pe termen scurt, este faptul că ne-am redescoperit, am
redescoperit încrederea în noi, în mecanismele primare ale democraţiei,
raportul dintre alegători şi aleşi, între cetăţeni şi cei delegaţi să conducă
cetatea. Imaginile cu protestatarii din Bucureşti care au făcut înconjurul
lumii ne-au umplut inimile de mândrie şi de încredere, iar România şi cetăţenii
români sunt daţi de exemplu Americii şi Marii Britanii despre cum se face.
Aşa ceva nu ni s-a mai întâmplat până acum şi de aceea consider că este foarte
important, am aflat noi înşine cât suntem de puternici şi cât de important este
să fim împreună şi să ne facem vocea auzită.

Actorul Tudor Aaron Istodor. Unul din sutele de
mii care au ales să #reziste: Cred că s-a reconturat o
voce, o voce a străzii. Eu nu mă consider manipulat, nu aparţin nici unui
partid politici, nu ţin nici cu unii, nici cu alţii, dar când am constatat că
se întâmplă ceva greşit, că este vorba de un abuz, am simţit nevoia să ies în
stradă ca orice cetăţean. Aşa că am fost acolo plus unu, şi cred că a fost
important că am fost atâţia care am sesizat că ceva este greşit şi că ceva
trebuie îndreptat. Şi iată că lucrurile au fost deja îndreptate, deci cred că a
fost un câştig.