Lectura în spaţii neconvenţionale

25% dintre românii care trăiesc în provincie declarau, în 2015, că nu au cumpărat nici o carte în ultimele 12 luni în timp ce în Bucureşti, doar 6% spuneau acest lucru.

Christine Leșcu, 22.03.2017, 10:01

25% dintre românii care
trăiesc în provincie declarau, în 2015, că nu au cumpărat nici o carte în
ultimele 12 luni în timp ce în Bucureşti, doar 6% spuneau acest lucru. De
asemenea, în timp ce 62% dintre bucureşteni declarau că au cumpărat, în acea
perioadă, între una şi cinci cărţi, locuitorii celorlalte zone din România
cumpăraseră tot între una şi cinci cărţi în proporţie de 48%. Datelor acestea,
cuprinse în Barometrul de Consum Cultural de acum doi ani, li se pot adăuga
cele recente aflate într-un
studiu realizat de Asociaţia Curtea Veche, ONG care promovează lectura de
plăcere în rândul copiilor din România. Valentina Roman,directoarea
executivă a asociaţiei, ni le sintetizează. Doar 8% dintre copiii din Bucureşti citesc de plăcere în timpul lor
liber. O mare parte din cei care nu citesc spun că nu au timp pentru asta,
fiindcă sunt ocupaţi cu şcoala sau alte cursuri suplimentare de tip
after-school sau pur şi simplu nu găsesc cărţi care să le placă. Părinţii i-ar
obliga să citească volume care pe ei nu-i interesează.

Realizată în decembrie 2016 pe eşantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureşteni cu
vârsta între 11-14 ani, această cercetare a adus în prim plan şi frecventarea
bibliotecilor publice. Dacă elevii merg sau nu merg la bibliotecă, aflăm tot de
la Valentina Roman: Aproape două treimi ne-au spus că nu obişnuiesc să meargă la biblioteca
şcolii pentru că acolo nu au un spaţiu unde să poată să stea să citească, nu au
un spaţiu dedicat lecturii. Un alt motiv ar fi acela că acolo, nici nu găsesc
titluri adecvate vârstei lor. Un alt procent mic dintre cititori merg şi la
bibliotecile publice. Preferă să facă schimb de cărţi între ei, dacă unul
dintre copii îşi cumpără un titlu dorit de ceilalţi. De altfel, şi marea
majoritate a recomandărilor se fac între prieteni. Pe acestea, copiii le
preferă în locul celor de la şcoală sau ale părinţilor.

Deşi
puţin cunoscute sau frecventate, bibliotecile de cartier pot fi nu doar un
spaţiu propice lecturii sau luării cu împrumut a cărţilor, ci şi unul dedicat
socializării sau activităţilor comunitare. Este ceea ce şi-au propus să arate,
de-a lungul mai multor campanii, bibliotecarii din cadrul Bibliotecii
Metropolitane Mihail Sadoveanu din Bucureşti, instituţie cu filiale în toate
sectoarele capitalei şi aproape în fiecare cartier. Cea mai recentă campanie de
acest fel s-a numit Călătoreşte cu o carte şi s-a desfăşurat împreună cu
Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). La începutul lunii martie,
bibliotecarii s-au urcat în mijloacele de transport în comun şi au împărţit
călătorilor zâmbete şi îndemnuri la lectură după cum ne-a povestit Anca
Râpeanu, managerul general al Bibliotecii Metropolitane. Mare parte din
bucureşteni, zi de zi, o bucată din viaţă şi-o petrec în mijloacele de
transport în comun. Şi fiindcă traficul este atât de aglomerat şi călătorii
petrec mai mult timp decât şi-ar dori în autobuz sau tramvai, ce-ar fi dacă ar
folosi acel timp ca pe o pauză binevenită în care să citească o carte care le
place? Dar ce am făcut pentru aceşti călători în mijloacele de transport în
comun? Am profitat de faptul că era 1 martie – o zi specială pentru femei,
pentru domnişoare şi doamne – şi le-am oferit felicitări făcute de copiii care
participă la atelierele de creaţie organizate de Biblioteca Metropolitană
Bucureşti. În felul acesta, încercăm să le spunem bucureştenilor nu doar că
avem multe cărţi bune pentru împrumut puse la dispoziţia lor, în apropierea
lor, ci şi faptul că le oferim şi alte tipuri de programe – educative, de
socializare, de divertisment – la care pot participa oricând, tot gratuit.

În
cele şase zile de campanie, 50 de bibliotecari plus 7 voluntari şi 10 stagiari
au călătorit cu autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele din Bucureşti pe rutele
cele mai apropiate de bibliotecile public din oraş. Au discutat direct cu circa
11.000 de bucureşteni şi, pe lângă felicitări, au împărţit şi… cărţi de
vizită. Ce fel de cărţi de vizită ne spune Marilena Chiriţă, şefa serviciului
de Marketing şi Comunicare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Ce carte de vizită mai potrivită poate
avea biblioteca, dacă nu pliantul promoţional unde sunt listate toate cele 34
de filiale ale noastre? Cei prezenţi în mijloacele de transport în comun -
doamne, domnişoare, dar şi domni – au fost interesaţi de locaţiile noastre, de
serviciile pe care le oferim. Am regăsit şi persoane care sunt deja utilizatori
ai bibliotecilor noastre. În momentul în care, prezenţi fiind în autobuz sau în
tramvai, intram în discuţie cu călătorii se crea un grup. Oamenii veneau cu
întrebări, voiau să ştie cum pot avea acces la serviciile bibliotecii, că este
gratuit, că poate una din filialele noastre se află la doi paşi de locuinţa lor
sau de serviciu.

Campania a avut ca
motto: O carte bună poate fi citită în orice mijloc de transport în comun. Şi
este încă prea devreme pentru a i se contabiliza reuşitele sau eşecurile. Nu acelaşi
lucru se poate spune despre o altă campanie desfăşurată la Biblioteca
Metropolitană, care dintr-un demers lunar a devenit unul săptămânal, tocmai
fiindcă a prins la public. Este vorba despre Ora de poveşti. Anca Râpeanu: Am
început cu 16 filiale unde un voluntar citeşte o poveste copiilor între 3 şi 6
ani, însoţiţi de părinţi. Ora de poveşti a fost creată cu acest scop: copilul
de trei ani nu este un cititor, dar poate deveni dacă i se citeşte şi dacă se
obişnuieşte cu obiectul-carte. Faptul că vin însoţiţi de părinţi şi faptul că
aceştia observă cum reacţionează copilul lor la lectura unei poveşti, sperăm că
este un imbold pentru părinţi să le citească zilnic copiilor acasă, măcar vreo
10-15 înainte de culcare.

Şi poate această Oră de poveşti, petrecută
în bibliotecă, îi va face şi pe părinţi să împrumute o carte pe care s-o
citească în autobuz în lungul drum sau plictisitorul drum către serviciu.