La revedere, România!

Diaspora românească e a cincea cea mai mare din lume și a șasea din țările OCDE, iar declinul vizibil cu ochiul liber al populației țării noastre e dat de emigrare.

Luiza Moldovan, 08.09.2021, 18:21

Diaspora românească e
a cincea cea mai mare din lume și a șasea din țările OCDE, iar declinul vizibil
cu ochiul liber al populației țării noastre e dat de emigrare. Sunt concluziile
unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cei
mai mulți dintre emigranții români au meserii slab calificate, iar dintre cei
cu studii superioare mulți sunt supracalificați. Aproape jumătate din românii
cu studii superioare care au emigrat în țările OCDE ocupă locuri de muncă cu
nivel scăzut de calificare. Bărbații au, de obicei, joburi în construcții, iar
femeile își găsesc un job în domeniul activităților casnice. Cu toate astea,
medicii din diaspora reprezintă o comunitate mare și foarte bine conturată. Simțim
pe pielea noastră lipsa medicilor din spitale. De ce ne pleacă medicii? Ce
putem face ca să-i oprim? Cum arată modelul de relație dintre medic și pacient
la noi și aiurea? Răspunde sociologul Vladimir Ionaș:

Cea mai mare parte a migrației medicilor putem spune că a avut loc înainte de
creșterile salariale care știm cu toții că au avut loc doar acum câţiva ani. Din
păcate, este principala problemă cu care se confrujntă sistemul sanitar
românesc. Inclusiv astăzi putem vorbi de o migrație a medicilor. Aici nu e
vorba numai de nivelul salarial, ci și de condițiile din spitale, de lipsurile
pe care le putem întâlni în spitalele din România, de subfinanțarea sistemului
sanitar din România. Putem vorbi de respectul de care se bucură medicii din
România, de modul în care este construită relația dintre pacient și medic în
țările occidentale și cum este ea în România. Din păcate, în România, relația
dintre pacient și medic este una bazată doar pe nevoie, pe câtă vreme relația
dintre pacient și medic în țările occidentale este una bazată pe respect și încredere
din partea pacientului. Românii nu au această obișnuință în a avea încredere
totală în medic, ba mai degrabă consideră că medicul este acea persoană la care
se duc atunci când au o nevoie acută, o nevoie imediată. Lucrul acesta se vede
clar în rezultatele pe care le-a avut campania de vaccinare împotriva Covid-19
în România.

Documentul despre
care vorbim mai spune și că 25% dintre locuitorii din România (cei mai mulți tineri)
și-au exprimat dorința de a se stabili definitiv în străinătate. Este unul
dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre
persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani și-au declarat intenția de a emigra.
Implicațiile pentru forța de muncă sunt colosale. Tinerii, spune Vladimir
Ionaș, nu pleacă doar pentru bani mai mulți, ci și pentru un alt stil de viață:

Și
în cazul tinerilor putem vorbi de modul de viață în primul rând. Nu trebuie să
ne gândim că cei mai mulți dintre cei care au plecat au rămas în străinătate
datorită unui venit mult mai mare pe care l-ar obține în străinătate. De multe
ori, pentru cei care nu au pregătire profesională foarte bună, nivelul salarial
nu este unul uriaș față de ce ar putea obține în România. Este vorba de nivelul
de trai, de stilul de viață, de serviciile de care beneficiază atunci când
interacționează cu instituțiile statului, cu sistemul sanitar, de educația de
care pot beneficia copiii lor. Vorbim de un ansamblu de factori care duc la
această dorință a românilor de a pleca și de a se stabili în străinătate.
Evident că, din nou, ca și în cazul medicilor, e o mare problemă pentru forța
de muncă, faptul că un procent foarte important dintre cei care pleacă sunt
dintre cei cu studii superioare, dar nu ar trebui să fie o surpriză pentru că,
repet, stilul de viață pe care îl dobândesc în momentul în care pleacă în
străinătate îi face să-și dorească să rămână acolo pentru totdeauna, în special
pentru ei, dar și pentru a le oferi copiilor un viitor mult mai sigur.

În ultimii ani
natalitatea a scăzut vizibil, dar Vladimir Ionaș spune că în 2021, neaşteptat, lucrurile
s-au mai îndreptat.

Problema
natalității este una stringentă pentru România. Este pe un trend descendent de
foarte mulți ani. 2021 e un an în care natalitatea a înregistrat o ușoară
creșetere, care se datorează mai degrabă actualei pandemii. E dificil de spus
dacă poate fi întors trendul. Este nevoie ca statul să ia măsuri foarte dure în
această privință. Putem să ne uităm, de exemplu, la țări ca Ungaria sau Franța,
de unde putem copia măsuri care duc la creșterea natalității. Ungaria este țara
cu una dintre cele mai dure politici pentru creșterea natalității, pentru că și
ei au o mare problemă cu creșterea demografică. Asta ar trebui să facă clasa
politică – să înțeleagă care sunt prioritățile țării, să realizeze că situația
demografică este una extrem de îngrijorătoare și să promoveze politici publice
de încurajare a natalității. Sunt destul de ușor de implementat. România nu e o
țară săracă, e o țară bogată, care are resurse pentru a crea astfel de
programe. E nevoie de voință politică, în primul rând.

Avem nevoie de politici
publice bine țintite și aplicate eficient. Dar, într-o țară în care procentul
celor care încasează pensii e mai mare decât al celor care muncesc, viitorul nu
sună deloc bine. Vladimir Ionaș explică:

Din păcate, în această privință, e foarte greu de
crezut că mai putem îndrepta acest trend. Undeva la 20% dintre cei peste 18 ani
și-ar dori ca, pe termen mediu, să plece din România și undeva la 50% dintre
studenții care sunt astăzi în anul I sau anul II de facultate își doresc ca, la
finalizarea studiilor, să plece în altă țară pentru a avea mai multe șanse de dezvoltare
și pentru a avea locuri de muncă mai bine plătite. Din nou, nu știu dacă cei
din instituțiile statului s-au gândit la vreo soluție pentru această problemă,
dar trebuie să conștientizăm și să realizăm cu toții că un astfel de trend va duce
la un colaps al multor sistemte, în primul rând al sistemului de pensii. Statul
nu cred că va mai putea să plătească pensiile oamenilor, dacă vor fi 30% oameni
care muncesc și 70% oameni care încasează pensie sau de ajutor de șomaj. În
același timp, sistemul de sănătate va fi subfinanțat și va intra în colaps, deci
avem o problemă uriașă. Aceasta ar trebui să fie principala temă de dezbatere
la nivelul societății românești, pentru a identifica soluții în a stopa acest
exod și a nu ajunge acolo în a avea de două ori mai mulți pensionari decât
oameni care sunt în câmpul muncii. Ar trebui să fie principala temă de
dezbatere pentru toate instituțiile statului.