Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

Economia socială, un sector non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE.

Christine Leșcu, 13.01.2016, 10:38

Economia socială, un sector
non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era
răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE. Iar în România, încă din
2009, întreprinderile sociale constituiau un angajator important pentru 3,3%
din totalul salaraţilor. Amploarea acestui sector a crescut, lent, dar sigur,
iar de anul trecut, există în România chiar şi o lege privind
economia sociala, având drept scop stimularea dezvoltării unui
model alternativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Iar Dobrogea
este, în România, una din regiunile unde multe probleme sociale se combină cu
cele de mediu. Recent, acolo, dar şi în zona Bucureşti-Ilfov, au fost
înfiinţate 10 structuri de economie socială (SES-uri). Aceste
mini-întreprinderi au apărut în urma implementării de către fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
a proiectului TURECO, proiect ce a beneficiat de finanţare europeană prin
POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). TURECO a urmărit, ca prin înfiinţarea acestor
întreprinderi, în jur de 460 de persoane să fie ajutate. Este vorba de familii cu peste
doi copii, familii monoparentale, persoane care au părăsit timpuriu şcoala sau
care locuiesc în comunităţi izolate, persoane care trăiesc din venitul minim
garantat, care au dizabilităţi, etnici romi şi tineri peste 18 ani care părăsesc
sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului. Delta Dunării, zonă
sensibilă pentru ecologie, dar confruntată cu probleme sociale, a fost una din
ţintele proiectului. La Maliuc, pe braţul Sulina, au apărut două SES-uri: o
agenţie de turism pentru observarea naturii şi fotografie şi o mică
întreprindere de produs suveniruri specifice. Florin Palade de la Fundaţia
EcoPontica, iniţiatoarea SES-urilor, ne spune de ce a ales această comună: Comuna are în jur de 1.060 de locuitori, în toate cele 5 sate
ale ei. Importantă este poziţia acestei comune la Mila 24 pe canalul Sulina, o
poziţionare crucială pentru noi dată fiind apropierea de Tulcea. În acelaşi
timp este aproape de lacul Fortuna, o zonă pe care noi, ca ghizi ornitologici,
o considerăm a fi una din cele mai bune pentru a fotografia natura şi fauna.

Turişti
străini, pasionaţi de ornitologie, au venit mereu în Deltă, iar numărul lor se
pare că va creşte, speră iniţiatorii întreprinderilor de economie socială din
Maliuc. Totuşi, ei nu urmăresc dezvoltarea turismului de masă în Deltă.
Dimpotrivă, şansa zonei este turismul de mai mică anvergură, dar responsabil.
Florin Palade: Noi încercăm să educăm turiştii, chiar şi pe
cei de la noi din ţară, să aibă mai mult respect faţă de natură şi să descopere
în linişte plăcerea de a observa natura. Comparativ cu celelalte ţări, central
şi vest europene, suntem cam la început în privinţa asta. Dar am observat că
din ce în ce mai mulţi tineri din România se îndreaptă spre fotografia de
natură şi spre activităţi de protejare a naturii. Deci piaţa e din ce în ce mai
mare.

Tot
în Dobrogea, dar în partea de nord-vest, spre Brăila şi Galaţi, se află Parcul
Naţional Munţii Măcinului, zonă la fel de spectaculoasă şi de diversă ca Delta
Dunării, dar, din păcate, mai puţin cunoscută. Aici, primăria comunei Greci a
dezvoltat două structuri de economie socială: un centru de închirieri de
biciclete, pentru cei care vor să traverseze munţii pe două roţi, şi un magazin
de suveniruri. În plus, primăria din Greci mai organizează un concurs de
ciclism, un maraton şi o tabară de fotografie, toate în speranţa de a ridica
puţin mai mult potenţialul turistic şi economic al zonei. Despre atracţiile ei,
ne vorbeşte viceprimarul Bogdan Băjenaru: Parcul Naţional
Munţii Măcinului nu are o suprafaţă foarte mare, are doar aproximativ 11.000 de
hectare, dar are o biodiversitate foarte mare. Pe acest teritoriu, găsim peste
jumătate din flora României, adică peste 1.900 de specii de plante. Munţii
Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România şi printre cei mai vechi din
Europa, au aproximativ 350 de milioane de ani, cu mult înaintea Carpaţilor. Cel
mai înalt vârf este Vf. Ţuţuiatu, aflat pe teritoriul comunei noastre şi are
467 de metri altitudine.

Nici la
Măcin nu se doreşte încurajarea turismul de masă, ci a eco-turismului. Bogdan
Băjenaru: Aici vin turişti care iubesc natura şi care vor
să vadă în linişte bogăţiile naturale. Ei ori merg pe traseele turistice pe
jos, ori cu bicicleta. Oportunitatea pe care o oferă SES-ul de închiriat
biciclete, care pune la dispoziţie şi un ghid, este un alt aspect important
care dă curaj localnicilor să facă şi lucruri noi şi să pună în valoare ce au
deja. Noi asta am încercat: să-i facem să înţeleagă că zona e a lor, că le
poate aduce plus-valoare prin agroturism şi ecoturism. Am dezvoltat o piaţă
alimentară unde vindem numai produse naturale şi tradiţionale, folosind
granitul de Greci, lemn şi tiglă. La piaţă, localnicii vin şi îşi prezintă marfa,
iar cei care vizitează zona să se aprovizioneze cu produse naturale. În cadrul
acestei pieţe, există şi un punct de informare pentru cei care vor să se
documenteze şi de unde pot cumpăra suveniruri produse în Munţii Măcinului.

La Greci, în urma proiectului TURECO, s-au
creat 4 locuri de muncă şi au fost consiliate aproximativ 40 de persoane care
au descoperit, cu această ocazie, că există şi alternative la sursele de venit
obişnuite. Aceste surse de venit pot atrage, de asemenea, turişti în Munţii Măcinului.
În plus, cei care doresc să se lanseze în economia socială au la dispoziţie şi
un Ghid de bune practici pentru cei care-şi deschid structuri de economie
socială.