Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Integrarea migranților în România

Egalitate pe hârtie este concluzia Indexului Politicilor de Integrare a Migranților, MIPEX, pentru România anului 2019.


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 53
Integrarea migranților în România
Integrarea migranților în România


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
, 16.12.2020, 10:06

Egalitate pe
hârtie este concluzia Indexului Politicilor de Integrare a Migranților, MIPEX, pentru România anului 2019. Creat de Migration Policy Group, organizație
non-guvernamentală de tipul think tank
cu sediul la Bruxelles, MIPEX analizează stadiul aplicării politicilor de
integrarea socio-economică din 52 de țări. În cei 15 ani de existență, acest studiu a devenit unul dintre cele mai
importane instrumente de analiză
comparativă internațională în domeniul migrației, fiind folosit de multe
instituții publice, printre care și Comisia Europeană, unul dintre principalii
finanțatori.

România participă la MIPEX
din 2009, iar în raportul de anul acesta, care analizează datele din 2019, țara
noastră a obținut un scor total de 49 de puncte din 100 posibile, ceea ce ar
putea fi echivalat, așa cum am menționat înainte, cu egalitatea pe hârtie.

Ce
înseamnă asta și cum a evoluat România de-a lungul anilor în MIPEX aflăm de la
sociologul Ovidiu Voicu, reprezentant al Centrului pentru Inovare Publică,
partener al Migration Policy Group pentru realizarea Indexului Politicilor de
Integrare a Migranților.

Ovidiu Voicu: Este foarte interesant de văzut că, de
fapt, nu există o schimbare semnificativă între scorurile pe care România le-a
primit în timp. De fapt, noi nu avem un progres sau, dacă vreți să privim
optimist, nu avem niciun regres, deși cred că, mai degrabă, ar trebuie să fim
pesimiști și să concluzionăm că mai avem multe lucruri de îmbunătățit în
domeniul integrării imigranților. În cazul României, iată că MIPEX ne arată o
situație pe care am numit-o egalitate pe hârtie: avem un cadru legislativ în care drepturile imigranților și, în
speciale, ale celor care beneficiază de protecție internațională sunt afirmate,
dar nu avem politici coerente prin care să le și punem în practică. În România,
întâlnim situația asta în mai multe domenii: avem legi bune, dar nu sunt aplicate. România, pe o scală de la 0 la 100 se
situează pe la jumătate, cu 49 de puncte. Stă foarte bine la cadrul legal
privind afirmarea drepturilor – cu 76 de puncte din 100 – și stă foarte prost
la capitolul oportunități oferite migranților: 31 din 100.


Ce împiedică
aplicarea legilor bune: administrația deficitară a instituțiilor cu competențe
în domeniu sau mentalitatea colectivă din spatele acestora?

Ovidiu Voicu are un
răspuns: Avem două tipuri de probleme: una este legată de ceea ce numim norme
secundare, adică cele de aplicare a legislației. O altă problemă este modul în
care, în anumite situații, se pune în practică ceea ce s-a stabilit atât prin
normele primare, cât și prin cele secundare. Aici un exemplu bun este cel
referitor la programul de integrare al persoanelor care beneficiază de
protecție internațională, adică refugiați sau solicitanți de azi recunoscuți
internațional că vin din zone de conflict. În România, după ce sunt primiți, ar
trebui să fie sprijiniți pentru a se integra, adică să fie acceptați, pe o
durată de un an până la doi ani, într-un program unde să învețe limba,
obiceiurile locale, și să afle cum pot găsi slujbe și locuință. Dar, în
România, atât parte de pază a frontierelor contra imigrației ilegale, cât și
partea de integrare a migranților legali cad în sarcina Poliției prin
Inspectoratul General pentru Imigrări. Ori, acolo, accentul cade pe combaterea
imigrării ilegale. Dar ce facem cu persoanele care au drept de ședere legală în
România este mai dificil pentru că Inspectoratul General pentru Imigrări nu
prea reușește să implementeze acest
program de imigrare.


Explicația
oferită de experți pentru această situație este lipsa de coordonare între mai
multe instituții publice sau ministere care ar trebui să preia integrat sarcina
adaptării imigranților la societatea și economia românească. Iar scorurile
obținute de România în MIPEX pentru anumiți indicatori demonstrează aceste
lacune administrative. De pildă în privința educației, România a primit 41 de
punctre din 100, ceea ce înseamnă că aici, pentru elevii imigranți rămâne la
jumătate favorabilă.

În plus, solicitanții de azil și beneficiarii de protecție
internațională au acces la sistemul de sănătate, dar absența documentelor poate
crea unele probleme în practică, astfel România având un scor de 46/100 la
acest capitol. Cel mai mic scor a fost obținut în privința participării
politice: 5/100. Există, prin urmare, impedimente majore pentru integrarea
imigranților în ceea ce privește participarea politică. Cel mai bun scor a fost
obținut pentru reîntregirea familiei, 67/100, În privința reîntregirii
familiei, pentru că legislația e foarte
clară și a fost aplicată coerent. Refugiații și azilanții care au obținut
dreptul de ședere permanentă în România au dreptul la reîntregirea familiei și
acest drept este aplicat. Lucrurile nu stau la fel în privința dreptului la
muncă.

Ovidiu Voicu: Când vorbim de accesul pe piața forței de
muncă, scorul este de 46 din 100 și sunt două categorii care trebuie luate în
calcul. Am tot vorbit de beneficiarii de protecție internațională și ei primesc
teoretic aceleași drepturi ca și cetățenii români. Problema lor este că vin,
uneori, fără acte, iar noi nu avem încă un cadru de recunoaștere a
compentețelor prin care să putem folosi la maxim capacitatea acestora. Ei ajung
aici fără diplome sau certificate de studii și se pot încadra doar ca muncitori
necalificați. Cu greu se pot angaja dat
fiind că România nu are un sistem bine pus la punct de recunoaștere a
calificărilor. Există și o altă categorie, cea migranților economici, a celor
care vin aici să muncească sau pentru studii. În cazul lor, deși legal,
lucrurile stau bine, nu există un organism guvernamental de monitorizare a
respectării drepturilor lor de către angajatori. Riscul este ca ei să fie, uneori,
exploatați. Și presa a arătat cum niște
lucrători din Vietnam trăiau în niște condiții foarte proaste sau cum, la
începutul pandemiei, alți lucrători străni au fost pur și simplu abandonați,
iar ministra Muncii a trebuit să intervină personal pentru a găsi o soluție
pentru ei.


Așadar, pentru depășirea
stadiului egalitate pe hârtie în privința integrării străinilor, România
trebuie să îmbunătățească legislația secundară, dar și să schimbe mentalitatea
în privința cooperării inter-instituționale și aplicării legilor.



Foto: Eric Ward / unsplash.com
Societate miercuri, 02 aprilie 2025

Combaterea traficului de persoane

De asemenea, un raport Eurostat arăta că 63% dintre victimele traficului în UE erau fete sau femei, cu Luxemburg, Estonia și Austria fiind...

Combaterea traficului de persoane
Foto: Providence Doucet / unsplash.com
Societate miercuri, 26 martie 2025

Gras și frumos, dar sănătos?

Există în limba română expresia „gras și frumos”, prin care este indusă o idee pozitivă legată de kilogramele în plus. Invocând...

Gras și frumos, dar sănătos?
digitalitzare (sursă foto: pixabay.com@geralt)
Societate miercuri, 19 martie 2025

Optimism pe drumul spre digitalizarea României

Un studiu recent arată că 59% dintre români consideră că digitalizarea este benefică, iar 52% cred că are un impact pozitiv asupra calității...

Optimism pe drumul spre digitalizarea României
(foto: pixabay.com @Vertax)
Societate miercuri, 12 martie 2025

Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă

Din 2022 până în anul prezent, Guvernul român a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori de muncitori străini în fiecare an. Conform...

Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă
Societate miercuri, 05 martie 2025

Sănătatea mintală a angajaţilor români

Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor. Mai mult, în februarie 2025, o companie din România a...

Sănătatea mintală a angajaţilor români
Societate miercuri, 26 februarie 2025

Biserica și oamenii, bilanț centenar

2025 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române. O lege în acest sens a...

Biserica și oamenii, bilanț centenar
Societate miercuri, 19 februarie 2025

Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?

Teama că inteligența artificială (IA) va alimenta o criză a șomajului, aruncând munca umană în irelevanță, este una dintre problemele...

Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?
Societate miercuri, 12 februarie 2025

„Treabă de femei”: soluții pentru inegalitatea de gen în domeniile STEM

La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a...

„Treabă de femei”: soluții pentru inegalitatea de gen în domeniile STEM

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company