Imaginea femeilor în mass-media
În urmă cu doi ani, în 2011, debuta proiectul ALTFEM. O campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate.
Christine Leșcu, 25.09.2013, 10:28
În urmă cu doi ani, în 2011, debuta proiectul ALTFEM. O campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate”. Finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) al UE şi implementat de o serie de organizaţii neguvernamentale, proiectul include şi un studiu. Este vorba de o analiză a imaginii femeilor şi bărbaţilor în mass-media, aşa cum e reflectată în agenda instituţiilor de presă. Timp de câteva luni, s-au studiat emisiunile TV, articolele din presa scrisă şi reclamele. În 2011, cu ocazia primei cercetări, concluziile nu erau deloc favorabile femeilor. În 2013, cercetarea a fost reluată. Ce s-a întâmplat în aceşti ani, în privinţa apariţiei femeilor la televizor, de pildă? Ne spune Ionuţ Codreanu, coordonator de programe la ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, una dintre organizaţiilor implicate în proiectul ALTFEM:
În 2011, am constatat că, la dezbaterile de la televizor erau foarte puţine femei, în jur de 12%. În schimb, în 2013, observăm o evoluţie semnificativă, au apărut mai multe femei în dezbaterile televizate. Sunt mai multe explicatii. La nivel politic, guvernamental, femeile sunt subreprezentate, aşa că e dificil să inviţi multe femei-politician, când ele sunt puţine. În 2011, raportul prezenţei politicienilor-bărbaţi şi a politicienilor-femei era de 15 la 1, dar în 2013, vedem o prezenţă uşor crescută a femeilor. Reprezentaţii mass-media – femei şi bărbaţi – se aflau într-un raport echilibrat în 2011. Pentru ca în 2013, să observăm că au apărut uşoare dezechilibre. Deşi facultăţile de jurnalism sunt puternic feminizate, la televizor vedem cu totul altceva.
Cu ce discurs sau cu ce agendă se prezintă în faţa publicului invitaţii dezbaterilor televizate, atât azi, cât şi acum doi ani?
Ionuţ Codreanu: Şi în 2011, predomina dimensiunea personală. Cel mai adesea femeile erau prezente doar pentru a expune aspecte din viaţa personală. Deşi a mai scăzut în 2013, tendinţa aceasta se menţine totuşi. Când e vorba de expunerea vieţii private, femeile sunt pe primul loc.
A fost cercetată, de asemenea, prezenţa stereotipurilor de gen, a aluziilor sexuale şi a referirilor la aspectil fizic în emisiunile TV. Ce s-a constatat, aflăm tot de la Ionuţ Codreanu: S-au redus semnificativ acele enunţuri cu potenţial stereotipal. Nu s-au mai făcut multe referiri la viziunea tradiţională cu privire la relaţia dintre bărbat şi femeie. Tot ca aspect pozitiv, am observat că s-a redus şi incidenţa aluziilor sexuale. În 2011, de pildă, aluziile sexuale erau întânite, inclusiv, în dezbaterile de la televiziunele de ştiri. Totuşi, e îngrijorător faptul că a crescut incidenţa aluziilor privitoare la aspectul fizic. Anul acesta este o inflaţie de materiale, în special în emisiunile de divertisment, se insistă foarte mult pe calităţile fizice ale personajelor mondene. Se mizează foarte mult pe încălcarea vieţii private, dar în egală măsură, e vorba şi de auto-expunere. E şi ceva benevol din partea invitaţilor la aceste emisiuni.
Analizând presa scrisă, echipa ALTFEM a ajuns la următoarele concluzii:
la nivelul tuturor publicaţiilor analizate, ponderea bărbaţilor a fost de 72%, iar cea a femeilor de 28%. În publicaţiile generaliste, aproximativ 33% dintre femeile menţionate au fost prezentate în calitate de expert. Iar în presa tabloidă, peste 65% dintre experţii citaţi de jurnalişti au fost femei. De aceea, rezultatul general indică faptul că femeile şi bărbaţii au fost prezenţi în calitate de experţi în ponderi egale (50% – 50%).
În schimb, în reclame şi în campanii publicitare femeile sunt mai prezente decât bărbaţii. Predomină scenariile domestice şi reproduceri ale mediului familial unde rolurile domestice şi de îngrijire sunt, de regulă, alocate femeilor.
Se pare că imaginea femeilor prezentată de mass-media nu este, de fapt, departe de realitate. Cel puţin asta transpare din primul index al egalităţii de gen de la nivelul UE, cercetarea realizată de către Institutul European de Gen din cadrul Comisiei Europene. Cu această ocazie, s-a analizat felul în care se manifestă egalitatea între femei şi bărbaţi la nivelul statelor-membre în mai multe domenii: piaţa muncii, educaţie, timp liber, accesul la putere şi accesul la servicii de sănătate.
Irina Sorescu de la Centrul Parteneriat pentru Egalitate ne prezintă acest studiu: ”România este pe ultimul loc la toate capitolele care au fost luate în calcul din toate ţările UE, având un scor de 35 de puncte procentuale din 100, scara fiind de la 1 la 100 unde 1 înseamnă lipsa totală egalităţii, iar 100 acordându-se pentru egalitatea absolută între femei şi bărbaţi. Zonele unde stăm cel mai prost sunt zona de timp liber a femeilor şi zona de acces la puterea politică. Cel mai bun punctaj l-am înregistrat la accesul la serviciile de sănătate şi la ocuparea forţei de muncă. Ştim că numărul femeilor care au în prezent, un loc de muncă este din ce în ce mai mare.”
Rămâne de văzut cum vor fi reflectate relaţiile de gen şi locul femeilor în societate în mass-media la o nouă cercetare de tip ALTFEM, realizată, poate, peste alţi doi ani.