Gripa sezonieră a revenit în România

Timp de peste doi ani - din februarie 2020, când în România a apărut primul caz de Covid-19, până în martie 2022, când au fost ridicate toate restricțiile impuse de pandemie - au fost destui cei care au remarcat că cel puțin din discursul ...

Roxana Vasile, 11.01.2023, 16:47

Timp de peste
doi ani – din februarie 2020, când în România a apărut primul caz de Covid-19,
până în martie 2022, când au fost ridicate toate restricțiile impuse de pandemie
– au fost destui cei care au remarcat că cel puțin din discursul public au dispărut
cuvinte precum ʺrăcealăʺ, ʺvirozăʺ ori ʺgripăʺ. Toată atenția – fie a mult mediatizaților
specialiști ori a oamenilor obișnuiți – s-a îndreptat, în toată această
perioadă, într-o singură direcție: infecția cu Sars-CoV-2.

Ultima
epidemie de gripă sezonieră din România datează din februarie 2020, chiar
dinainte de declanșarea pandemiei. Or, după nedorita paranteză de doi ani, în
prezent, infecţiile respiratorii specifice anotimpului rece au revenit brusc în
atenție prin numărul lor în creștere. Celebrele ʺvaluriʺ de Covid-19 au fost, acum,
înlocuite cu o ʺavalanșăʺ de viroze. Spitalele sunt aglomerate, iar Camerele de
Gardă sunt pline de oameni cu febră, frisoane şi tuse.

Sars-CoV-2 coexistă
cu toate celelalte tipuri de viroze – spun medicii. Cum se disting acestea între
ele? Doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase
Matei Balş din Bucureşti, explică:

ʺToate bolile produse
de virusuri se numesc viroze. Dintre aceste viroze se diferenţiază câteva care
au nişte particularităţi. Vorbim de infecţia cu Sars-CoV pe care o ştim, deja,
de doi ani de zile. Vorbim de gripă, care este renumită că poate să evolueze
către forme severe şi poate să ducă chiar la deces. Şi mai vorbim de infecţia
cu virusul sinciţial respirator, care dă la copii în special forme severe de
boală și de toate celelalte virusuri ale guturaiului, cum ar fi rinovirusurile
sau coronavirusurile indigene, ca să le spun aşa.Sunt aceleaşi grupe sau categorii de pacienţi
vulnerabili pe care îi cunoaştem, mă refer la vârstele extreme – copiii mici şi
persoanele cu vârste foarte înaintate sau pacienţii care au diverse alte boli
cronice care pot să influențeze negativ evoluţia unei astfel de viroze. Mă refer la cei cu boli cardiace, boli
respiratorii, diabet zaharat sau pacienți care au boli ce duc la imunosupresie.ʺ

Ce este de făcut, în condițiile în
care acțiunea virusurilor este potențată inclusiv de vremea mult mai caldă
decât în mod normal la această dată? Autoritățile au întocmit o listă cu
recomandări adresate populației: să evite aglomerația sau, dacă nu, eventual, să
poarte măști de protecție în spații închise, să aerisisească încăperile, să
mențină igiena, să stea acasă în caz de infecție respiratorie și să consulte
medicul de familie de la primele simptome. În spitale – triaj zilnic pentru
personal, limitarea vizitelor și echipament de protecție pentru orice persoană
care intră în contact cu pacienții.

ʺNu dorim să
introducem restricții, ci să facem populația partener, încât să ținem sub
control un fenomen natural, gripa, care apare sezonier.ʺ – a întărit ministrul Sănătății,
Alexandru Rafila: ʺPrefer recomandări, decât restricții. Și
știți bine că experiența noastră din pandemie a dovedit că am avut dreptate -
situația a fost mult mai bună atunci când am făcut recomandări, răspunsul
populației la aceste recomandări a fost mult mai bun decât în perioada de
restricții care a generat și foarte multă tensiune în societate. Prefer un
partener în populație, nu o tensionare a situației în general, mai ales că
discutăm și despre un context economic foarte complicat.ʺ

Cum elevii au
revenit în bănci pe 9 ianuarie, la rândul său, ministrul Educației, Ligia Deca,
a precizat că nu încurajează neparticiparea la cursuri. Experiența mai degrabă
nefericită din pandemie a cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori
parțial on-line nu se mai dorește repetată!

Ligia Deca: ʺNu încurajăm în niciun fel neparticiparea la cursuri. Considerăm că,
după doi ani pandemici, este foarte important să păstrăm ritmul și să avem un
procent mare de participare la cursuri. Considerăm că accentul, așa cum am
discutat împreună cu domnul ministru al Sănătății, trebuie să fie pe prevenție.
Există o serie de măsuri recomandate – în primul rând, realizarea triajului
zilnic atât de către familii, acasă, pe baza identificării eventualelor
simptome, urmate de izolarea copiilor la domiciliu, cât și realizarea triajului
zilnic când copiii intră în școală sau grădiniță. Este normal ca, atunci când
sunt simptome evidente, să fie informați părinții sau aparținătorii legali. De
asemenea, recomandăm – nu este obligatoriu! – purtarea măștii de protecție de
către cadrele didactice și, de ce nu?, și de către elevi. Dorim ca toți copiii
să aibă acces la educație și, în cazul în care manifestă simptome respiratorii,
să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare
la domiciliu.ʺ

La ce să se
aștepte românii anul acesta? La o revenire la normalitatea de dinainte de
pandemie sau la un nou episod în foiletonul pandemic început în februarie 2020?
Nimeni nu știe, chiar dacă opiniile sunt foarte ferme atât în rândul
optimiștilor, cât și în cel al pesimiștilor.

Un lucru este
cert! În toți anii pre-pandemici, în România au existat sezoane gripale de 2 până
la 4 săptămâni! Singura diferență e că vârful s-a manifestat, de regulă, în
luna februarie. Anul acesta, sezonul gripal a fost ceva mai rapid, cazurile
înmulțindu-se cu precădere în ianuarie. Această situație particulară se datorează
inclusiv celei din 2020-2022, când circulația virusurilor a fost mai redusă ca
urmare a măsurilor restrictive temporar draconice cauzate de pandemie, dar și
pentru că, din același motiv, populația are o imunitate mai scăzută. Cu alte
cuvinte, actuala stare de fapt – spune ministerul Sănătății – nu este nici neobișnuită,
nici dramatică.