Femeile, categorie aparte în timpul pandemiei

Așa cum deja se știe, pandemia și restricțiile impuse în consecință au afectat și mai mult grupurile deja vulnerabile cum ar fi, de pildă, persoanele și copiii din zonele rurale defavorizate.

Christine Leșcu, 19.05.2021, 10:45

Așa cum deja se
știe, pandemia și restricțiile impuse în consecință au afectat și mai mult
grupurile deja vulnerabile cum ar fi, de pildă, persoanele și copiii din zonele
rurale defavorizate. Iar femeile care,
oricum, duceau povara inechității salariale și a turei duble de lucru în
gospodărie s-au simțit și mai împovărate ca înainte. O studiu realizat recent
de firma de cercetare de piață FRAMES a evidențiat faptul că șapte din zece
femei intervievate au afirmat că pandemia le-a schimbat modul de viață, iar 64
% dintre ele consideră că au fost afectate de izolarea impusă de măsurile de
restricție. Despre celelalte informații cuprinse în studiu am stat de
vorbă cu reprezentantul firmei, Adrian Negrescu:

58 % dintre femei au
declarat că munca de acasă a fost o corvoadă în această perioadă pentru că
nimeni nu prea a fost pregătit pentru munca de acasă. Nu am avut calculatoare,
nu am avut camere video. Nu am avut viteza de internet necesară pentru a face
astfel de activități. În plus, să lucrezi de-acasă, într-un apartament foarte mic, cu familia, cu
copiii alături, face dificilă
concentrarea, posibilitatea de a da randament pentru locul de muncă. Interesant
este că doar 26% dintre dintre femei au considerat telemunca drept o măsură
pozitivă.

În lumea satului
și în alte zone defavorizate, izolarea în case n-a adus telemuncă, însă, ci a
accentuarea nesiguranței economice și, de ce nu, psihologice. Centrul FILIA, organizație dedicată
protejării drepturilor femeii, a monitorizat situația acestora în timpul
pandemiei, ne spune directoarea general Andreea Rusu:

Iar în ceea ce le
privește pe femeile cu care noi lucram în mediul rural, acestea fie au fost
nevoite să se întoarcă de la munca pe care o făceau în străinătate, fie nu au
mai avut posibilitatea să lucreze cu ziua.
Au trebuit să rămână acasă cu copiii lor care nu mai puteau să meargă la
școală. De asemenea, partenerii lor sau soții lor nu mai puteau să meargă la
muncă pentru că, după cum bine știm, foarte multe persoane în mediul rural ori
lucrează fără contracte de muncă, ori lucrează pentru o perioadă determinată.
(…) Deci posibilitatea lor de a cumpăra produse de igienă sau alimente a fost
mult mai complicat decât până atunci. La nivel național există studii care ne
arată că în acea perioadă de stare de urgență, două treimi dintre cei care au
cerut ajutor de șomaj au fost femei. Asta ne arată faptul că atunci când apare o astfel de criză sanitară, ea este și
o criză economic-socială, iar femeile sunt primele care sunt afectate. (…) Dacă
copiii nu mai merg la școală sau dacă au rude care se îmbolnăvesc, femeile sunt
cele care se ocupă de îngrijirea acestora și atunci nu mai au timp să fie și pe
piața muncii și să se ocupe și de această parte de îngrijire a familiei. Asta
înseamnă că situația femeilor a devenit și mai precară din punct de vedere
economic, iar ele sunt și mai dependente de partenerii lor.

De altfel, în
unele cazuri, chiar relația femeilor cu soții sau partnerii lor de viață a
trecut prin mari încercări în ultimul an. Adrian Negrescu ne detaliază.

64% dintre femei au declarat că statul acasă le-a făcut să își cunoască
mai bine partenerii de viață. De ce? Înainte de această criză pandemică știm
foarte bine că atât bărbații, cât și femeile
erau preocupați de serviciu de dimineață până seara. Se întâlneau de
regulă seara și în weekend. Interacțiunea era una oarecum limitată pe când așa
lucrând și trăind în același mediu 24 de ore din 24 au observat lucruri de care
înainte nu erau preocupați, iar acest lucru a influențat modul în care se
percep partenerii. Pe unii i-au unit, dar pentru alții, din păcate, lucrurile
au evoluat într-un sens negativ.(…) Ăsta e motivul pentru care am avut atât de
multe divorțuri în 2020, iar în 2021, tendința continuă. Românii divorțează mai
mult decât înainte de pandemie pe fondul problemelor generate de criză, pe
fondul diferendelor și diferențelor de percepție dintre bărbați și femei.

Pandemia a
afectat, de asemenea, și relația mamelor cu copiii lor, în condițiile în care
și educația formală s-a făcut, mai mult, de-acasă care a devenit, brusc, și
școală, și birou, și cămin. Cu toate
greutățile, însă, pentru unele femei a fost benefică apropierea și mai mare de
cei mici, a observat Adrian Negrescu.

Femeile care sunt deja mame s-au apropiat
mai mult de lumea copiilor. Copiii au lucrat online și-au făcut școala de
acasă. Părinți și copii au fost mai mult timp împreună decât înainte de
pandemie. Iar unele mame și-au descoperit practic copii, au descoperit niște
lucruri la copii pe care altă dată nu le vedeau pentru că, din păcat, aveau prea puțin timp la dispoziție.(…) Pe de
altă parte am descoperit faptul că 54 % dintre femeile fără copii participante
la cercetarea noastră spun că și-ar dori să rămână însărcinate chiar și în condițiile
grele de pandemie. Asta înseamnă că femeile și-au descoperit mai mult dorința
de a fi mame.

Pe de altă parte,
cercetarea întreprinsă de Centrul Filia relevă faptul că un ajutor în plus n-ar
fi stricat. Andreea Rusu:

Femeilor care le era foarte greu să lucreze
acasă, lângă copii, trebuia să li se ofere o variantă. Ar fi trebuit să existe
o alternativă pentru ele. Au existat diferite ajutoare din partea din partea
autorităților (cum ar fi posibilitatea de a intra în șomaj tehnic), dar acestea
au fost insuficiente. Au fost foarte multe femei care, în chestionar, ne
spuneau că au fost nevoite să muncească noaptea sau că au preferat să intre în
concediu medical în această perioadă pentru că nu făceau față îndatoririlor de
acasă. Din acest motiv, pentru femei, în perioada de pandemie, a crescut
stresul și s-a amplificat munca, iar acest echilibru între viața privată și
viața profesională a fost foarte greu de găsit pentru multe dintre ele.

Sănătatea a
constituit alt prilej de îngrijorare, dar accesul la servicii medicale a fost,
de asemenea, îngreunat, prioritatea având-o cazurile COVID-19. Dar, partea plină a paharului este aceea că
pandemia a evidențiat importanța prevenției, un aspect neglijat de majoritatea
românilor și a româncelor, observă Adrian Negrescu.

Femeile sunt din ce în
ce mai atente la sănătate. Este un lucru bun. Interesant este că înainte de
pandemie 61% declarau că mergeau la doctor doar când aveau nevoie, 21% doar o
singură dată pe an și doar 11% se prezentau la controalele medicale
trimestriale. Acum în 2021 starea de sănătate a trecut pe primul loc. 83%
dintre respondente consideră că acesta e
principala prioritate în 2021.
Vorbim de controale periodice. Pe
fondul pandemiei, femeile au fost mai
interesate să meargă la medic ca să vadă dacă nu au alte probleme de sănătate
decât cele cunoscute deja.

Bineînțeles, la toate
problemele prezentate mai înainte, se adaugă creșterea cazurilor de violență
domestică, mai ales în perioadele de carantină, creștere observată pe tot
teritoriul UE.