Femei în lumea digitală
Specialiştii
români în domeniul TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor sau IT&C)
s-au remarcat deja, de mult timp, în ţară şi străinătate. Printre ei, se află
şi numeroase fete şi doamne care, trecând peste stereotipurile de gen potrivit
cărora profesiile tehnice nu sunt potrivite pentru femei, fac cariera în acest
domeniu chiar la un nivel superior altor state. De pildă, potrivit unei
statistici din 2017 realizată de compania americană Hacker Ran, România pe află pe locul șase, cu un scor de 164,9,
într-un clasament al țărilor din punct de vedere al performanței femeilor
programator. Aceste date sunt consonante cu cele venite de la instituţiile UE.
Potrivit Eurostat, de exemplu, România are, alături
de Lituania, a doua cea mai mare pondere a femeilor care lucrează în IT&C
din Uniunea Europeană, de 25,7% în 2017. Bulgaria se află pe primul loc în
clasament, cu 26,5% din angajaţii din domeniul TIC, fiind femei. Acest lucru nu
este surprinzător dacă luăm în considerare şi dezvoltarea învăţământului de
specialitate, consideră Veronica Ştefan, fondatoarea asociaţiei Digital
Citizens Romania: Noi stăm foarte bine mai ales în privința tinerelor care studiază
informatica, cel puțin la nivel de licență. Stăm mai puțin bine la nivel de
masterat sau doctorat. Asta înseamnă că ele nu se specializează la un nivel
foarte înalt. Dar la nivel de programatori și dezvoltatori, adică fete care
lucrează pentru elaborarea diferitelor produse tehnologice, stăm destul de
bine. România, per total, stă bine la specialiști certificați în sectorul TIC.
Asta se vede chiar de la nivelul liceului, unde clasele de informatică sunt
destul de echilibrate: cam jumătate fete, jumătate băieți. Deci România stă
bine, e a doua în UE, peste media europeană de 17%. Noi suntem în jur de 26%,
deci stăm destul de bine. Doar că restul de peste
70% e, în continuare, reprezentat de bărbați. Eu aș puncta și că
sistemul nostru de educație încurajează partea tehnică și asta se vede foarte
bine în centrele urbane mari.
Christine Leșcu, 20.06.2018, 11:10
Specialiştii
români în domeniul TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor sau IT&C)
s-au remarcat deja, de mult timp, în ţară şi străinătate. Printre ei, se află
şi numeroase fete şi doamne care, trecând peste stereotipurile de gen potrivit
cărora profesiile tehnice nu sunt potrivite pentru femei, fac cariera în acest
domeniu chiar la un nivel superior altor state. De pildă, potrivit unei
statistici din 2017 realizată de compania americană Hacker Ran, România pe află pe locul șase, cu un scor de 164,9,
într-un clasament al țărilor din punct de vedere al performanței femeilor
programator. Aceste date sunt consonante cu cele venite de la instituţiile UE.
Potrivit Eurostat, de exemplu, România are, alături
de Lituania, a doua cea mai mare pondere a femeilor care lucrează în IT&C
din Uniunea Europeană, de 25,7% în 2017. Bulgaria se află pe primul loc în
clasament, cu 26,5% din angajaţii din domeniul TIC, fiind femei. Acest lucru nu
este surprinzător dacă luăm în considerare şi dezvoltarea învăţământului de
specialitate, consideră Veronica Ştefan, fondatoarea asociaţiei Digital
Citizens Romania: Noi stăm foarte bine mai ales în privința tinerelor care studiază
informatica, cel puțin la nivel de licență. Stăm mai puțin bine la nivel de
masterat sau doctorat. Asta înseamnă că ele nu se specializează la un nivel
foarte înalt. Dar la nivel de programatori și dezvoltatori, adică fete care
lucrează pentru elaborarea diferitelor produse tehnologice, stăm destul de
bine. România, per total, stă bine la specialiști certificați în sectorul TIC.
Asta se vede chiar de la nivelul liceului, unde clasele de informatică sunt
destul de echilibrate: cam jumătate fete, jumătate băieți. Deci România stă
bine, e a doua în UE, peste media europeană de 17%. Noi suntem în jur de 26%,
deci stăm destul de bine. Doar că restul de peste
70% e, în continuare, reprezentat de bărbați. Eu aș puncta și că
sistemul nostru de educație încurajează partea tehnică și asta se vede foarte
bine în centrele urbane mari.
Cu toate acestea, e greu de spus câte dintre femeile care activează în
domeniul TIC ocupă şi funcţii de conducere sau sunt simple angajate. În plus,
piaţa IT din România este dominată de outsourcing, multe companii producând și
dezvoltând idei gândite în altă parte. În acelaşi timp, însă, proiectele
româneşti de antreprenoriat în domeniu sau firmele autohtone care pornesc de la
zero au puţine femei în cadrul managementului. Ele fac parte din
echipe, dar nu sunt neapărat pilonul principal, adică liderul. De multe ori,
fac parte din echipa de comunicare, din echipa de idei. Din perspectiva
antreprenoriatului nu stăm la fel de bine pe cât ne-am dori. Faptul că avem în
jur de 30% de fete și doamne care lucrează și fete care studiază în acest
domeniu e un lucru îmbucurător. Dar, la nivelul antreprenoriatului, lucrurile
nu stau la fel de bine.
Nici în restul UE, lucrurile nu stau prea bine din această perspectivă.
Specialiştii în egalitate de gen consideră prezenţa scăzută a femeilor în
domeniile tehnice şi ştiinţifice, nu doar în informatică, are de-a face şi cu
încrederea în sine a fetelor, dar şi cu aspiraţiile inculcate de tradiţie şi
educaţie. Lina Salanauskaite, cercetătoare în cadrul Institutului European
pentru Egalitate de Gen cu sediul la Vilnius, detaliază: Dacă studiem
prezenţa femeilor printre specialiştii în IT, media la nivelul UE este de 17%,
iar în ultimii cinci ani nu s-a produs nicio schimbare în acest sens, la nivel
general. Totuşi, în anumite ţări, procentul femeilor specialiste în IT chiar a
scăzut în ultimii cinci ani. Sunt mai multe motive care explică de ce avem
puţine femei specialiste în TIC şi acestea au legătură cu motivele pentru care
sunt puţine femei în aşa-numitele profesii ştiinţifice sau inginereşti, toate
având legătură şi cu stereotipurile de gen. Dar aş vrea să menţionez şi
aspectele care ţin de aspiraţii. Dacă analizaţi datele începând cu vârsta de 15
ani, între 3% şi 15% dintre băieţii din UE îşi doresc să devină specialişti în
domeniul TIC. În schimb când analizăm aspiraţiile fetele de a deveni
specialiste în acest domeniu, doar puţin peste 1% din fetele din patru
state-membre au această dorinţă. Deci, fetele nu ating nici măcar limita minimă
a băieţilor în privinţa acestui deziderat. Asta nu ţine de abilităţile digitale
ale fetelor şi de cunoştinţele lor de matematică. Ţine mai mult de modul în
care băieţii şi fetele îşi percep viitorul, punctele lor forte precum şi
posibilitatea de a progresa într-un domeniu sau altul. Deci, începând cu 15
ani, lucrurile încep să se separe.
Revenind în România, şi în
privinţa specializării în TIC, dar şi în cea a competenţelor digitale de bază -
folosirea computerului sau accesarea internetului pentru crearea de conţinut,
informare sau căutarea unei slujbe online -, ţara noastră e plină de
paradoxuri, comentează Veronica Ştefan: Deși vorbim acum de cât de bine stăm în
domeniul IT și cel digital în ceea ce privește numărul de specialiști, în cazul
populației totale, statisticile arată că ne aflăm în partea cealaltă a
clasamentului. Cam 30% din populația generală are competențe digitale de bază,
iar asta ne plasează pe ultimul loc din UE. Stăm foarte bine la aceste
competențe în orașele mari – București, Cluj, Iași, Constanța, Craiova, Sibiu
și Brașov -, doar că o mare parte din populație nu stăpânește aceste
competențe. În sectorul IT&C, raportat la numărul total de lucrători,
muncesc 2% dintre români pe când în zona rurală, cam 40% dintre români
lucrează. E clar că există o discrepanță foarte mare între cele două lumi.
