Evoluţii şi contradicţii în percepţia violenţei de gen

Realitate dramatică, întâlnită în toate țările europene, violența de gen nu ocolește nici România.

Christine Leșcu, 18.01.2023, 15:15

Realitate dramatică, întâlnită în toate țările
europene, violența de gen nu ocolește nici România. Iar, în ultimii ani, pentru
pedepsirea făptașilor și protejarea femeilor de agresiunile care sunt
îndreptate cu predilecție asupra lor, aici au fost luate o serie de măsuri cum
ar fi ordinul de restricție și purtarea brățării electronice de către agresori.
Poate și din această cauză a crescut în ultima vreme numărul raportărilor
actelor de violență. În primele 6 luni ale anului 2022, datele legate de
violența domestică înregistrate de Poliția Română arată că 18.507 femei au fost
victimele unor acte de violență, dintre care 18 cazuri de omor, 13 tentative de
omor și 12.801 acte de vătămare corporală. Cu toate acestea, experții consideră
că datele existente sunt încă irelevante, căci statisticile nu se referă decât
la agresiunea fizică fără să ia în calcul celelalte tipuri de violență contra
femeilor așa cum sunt, de altfel, descrise în legea românească. Ionela Băluță,
profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității București și
co-autoare a Barometrului Violenței de Gen pe 2022, explică nevoia de informații
complete.

Obiectul acestui barometru este violența
împotriva femeilor. Așa cum am arătat în studiul introductiv, tocmai noi am
încercat să facem o cercetare care să răspundă atât felului în care e abordat
și explicat fenomenul în spațiul academic, cât și în spațiul politic. De
altminteri, noi am ratificat Convenția de la Istanbul și anul trecut am avut
prima evaluare. Această convenție are un comitet de monitorizare și evaluare la
nivel internațional, GREVIO, care face rapoarte de țară. Iar în raportul de
țară despre România, unul din punctele care revin și sunt apăsat subliniate de
experții GREVIO ca fiind negative este anume producerea de date. Dacă citim
raportul GREVIO care este disponibil online, e public, îl știu toate
autoritățile noastre, aflăm că nu avem date despre violența împotriva femeilor.
E una dintre cele mai mari probleme, pentru că noi nu putem să formulăm măsuri
politice adecvate, dacă nu știm ce avem pe teren. Iar al doilea lucru subliniază,
de asemenea, faptul că perspectiva de gen este insuficient sau deloc prezentă
în felul în care autoritățile din România au modificat legislația și au
formulat politicile publice.

Coordonat de Centrul FILIA (asociația
non-guvernamentală feministă) și finanțat printr-un grant oferit de Ambasada
Germaniei la București, barometrul violenței de gen din 2022 este de-abia al
doilea studiu pe această temă realizat din 2003. Atunci, cercetarea s-a numit
Barometrul violenței domestice cu termen mai restrictiv. Cu toate acestea se
pot face comparații între datele preluate la distanță de 20 de ani. Ionela
Băluță.

Eu nu cred că această comparație ne permite să spunem că am făcut un
salt spectaculos în ceea ce privește conștientizarea, sensibilizarea și
respingerea violenței împotriva femeilor. Există, într-adevăr o modificare
importantă în ceea ce privește toleranța față de agresiunile fizice. Ar trebui
să fie chiar răuvoitor să nu identifici ca agresiuni fizice, bătaia, pălmuirea
și chiar jignirea. În aceste situații, aceste manifestări, inclusiv din
barometrul nostru, reiese că sunt recunoscute ca forme de violență. Față de
2003 a crescut foarte mult gradul lor de respingere. În general, există o
respingere de peste 80% din partea populației a acestor forme de violență, ceea
ce nu era cazul în 2003. În schimb, pentru formele de violență care, pe de o
parte sunt mai puțin cunoscute, deși sunt în lege, și anume violență socială,
violență economică, violență psihologică, aici avem chiar o creștere. Nu e
mare, dar totuși uneori este de șapte procente. Să vă dau un exemplu. În
prezent, aproximativ unul din patru români consideră că e foarte puțin grav sau
deloc grav dacă o femeie nu este lăsată să-și cheltuiască banii așa cum
dorește, dacă o femeie nu este lăsată să iasă în afara casei neînsoțită de
partener sau dacă o femeie nu este lăsată să aibă un grup de prieteni sau
prietene.

Alte date cuprinse în Barometrul violenței de gen din 2022 sunt: 19% dintre respondenţi consideră deloc sau puţin grav faptul că o femeie
este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat, iar 12% dacă o
femeie îmbrăcată provocator este violată. Ionela Băluță comentează în
continuare.

Atunci când ne
uităm la atitudinea față de viol, apar foarte clar stereotipurile răspândite în
rândul populației. Și cu cât nivelul de studii este scăzut sau valorile sunt
patriarhale, cu atât procentele sunt îngrijorătoare. De exemplu, chiar dacă
respondenții consideră că violul nu este acceptat și e considerat foarte grav
în proporție majoritară, noi am vrut tocmai să verificăm restul. Dar la
întrebarea cum vi se pare situația în care o femeie a fost violată după ce a
acceptat să meargă la un bărbat acasă, aici nu mai este la fel de grav. Ca și
când în relațiile noastre sociale, dacă acceptăm să ieșim cu un bărbat, să
mergem în diverse locuri, la mine sau la el acasă ca să vorbim, violul e
inclus, vine la pachet. Deci, atenție femeilor în momentul în care acceptați
acest lucru! Din păcate, un procent important din societatea românească, cei cu
care interacționăm, consideră că, de fapt, acceptăm să fim violate. Mai e ceva
îngrijorător. Noi, în mod special, am întrebat cât de grav vi se pare
situația în care o minoră are relații sexuale cu un bărbat. Dar, de fapt,
această situație nu există. O minoră este violată de un bărbat. Măcar conform
textului juridic, dacă nu intrăm în alte chestiuni legate de etică, morală și
așa mai departe. Definiția juridică spune că în momentul în care nu îți oferi
consimțământul, ești forțat să faci ceva. Dar respondențiilor noștri li se pare
mai puțin grav cazul în care o minoră are relații sexuale cu un bărbat adult
decât cazul în care o femeie este violată de un necunoscut.

Realizat pentru a mai reduce din lipsa datelor oficiale
despre răspândirea violenței de gen în toate formele sale, barometrul din 2022
a fost gândit și ca un instrument de lucru destinat autorităților pentru a
formula politici publice adecvate.