Prima pagină » Panoramice » Societate » Educaţie pentru viaţă, în şcoală şi acasă

Educaţie pentru viaţă, în şcoală şi acasă

Christine Leșcu, 13.03.2019, 12:33

Recent, 154 de cadre
didactice care formează minimum 4200 de elevi din 8 județe ale României plus
municipiul București au beneficiat de instruirea oferită de proiectul Pentru
fete și băieți, derulat de Asociația Tineri pentru tineri. Scopul
proiectului: abordarea problemelor specifice pubertății cu elevii de gimnaziu,
mai ales cu cei din clasele a VI-a și a VII-a. Motivul orientării către această
grupă de vârstă îl constituie lipsa de informații observată la o mare parte din
liceeni, adolescenți care ar fi trebuit deja să-și cunoască mai bine atât
corpul, cât și emoțiile, dar și pericolele specifice vârstei. De altfel, lipsa
de informații este considerată a fi parțial responsabilă și pentru anumite
statistici îngrijorătoare: anual, 10% din femeile care nasc în România sunt
minore și 6 din 10 mame adolescente nu au avut niciodată acces la date legate
de sănătatea reproducerii. În plus, deși din 2004 există în învăţămîntul public
disciplina opţională Educaţie pentru sănătate, care poate fi predată de la
clasa I până la clasa a XII-a, doar 6% – 7% din numărul elevilor din sistemul
preuniversitar au beneficiat de acest curs în anul școlar 2017 – 2018.

Acesta
este contextul în care Asociația Tineri pentru tineri derulează proiectul
Pentru fete și băieți, tocmai pentru a-i ajuta pe profesori să discute cu
elevii pe aceste teme sensibile și din punct de vedere psihologic, nu doar
fiziologic, aflăm de la Adina Marea, coordonatorea proiectului:

Este un program destinat diriginților care țin sau nu cursul opțional
Educație pentru sănătate. Ceea ce am realizat noi – adică suportul de curs
destinat cadrelor didactice și caietul de lucru pentru elevi – pot fi utilizate
atât la ora de dirigenția, cât și pentru ora de Educație pentru sănătate, acolo
unde s-a ales predarea ei. În perioada pubertății, în afară de faptul că apar
diverse schimbări hormonale naturale pe care le înțeleg sau nu, care le sunt
sau nu le sunt explicate, apare și un nou spectru de emoții. Este important ca
ei să știe cum să le gestioneze. În plus, la această vârstă, copiii sunt foarte
interesați de comunicarea și relaționarea cu ceilalți, inclusiv de relaționarea
romantică. Vor să știe cum comunicăm unii cu alții, ce înseamnă comunicarea
convingătoare, cum ne protejăm și ce înseamnă comunicarea în mediul virtual,
care este imaginea de sine în mediul real și cel virtual. Sunt și vulnerabili
în fața persoanelor rău intenționate care există în mediul online. Tinerii
trebuie să afle cum să facă diferența.

Profesorii și elevii au
învățat cum să comunice mai bine între ei pe subiecte precum: corpul uman și dezvoltarea la pubertate, stima de sine și
relaționare, modalități de prevenire a violenței, valori, familie și planuri de
viitor. Dacă elevii sunt slab informați pe aceste teme, cât de pregătiți sunt
profesorii să le abordeze.

Adina Manea: Lucrul cel mai important în relația
cu profesorii este faptul că ei au intenția și doresc să contribuie la binele
copiilor. De asemenea, ei își asumă faptul că au unele carențe în a înțelege
problemele generațiilor mai tinere și că au nevoie de sprijin prin formare. Mai
mult decât atât. Noi am intenționat de la bun început ca părinții să fie parte
din conversație. După ce am realizat formarea cadrelor didactice, dânșii au
mers la clasele unde sunt diriginți și au aplicat ce au învățat la cursurile
noastre. În plus, cadrele didactice, elevii implicați în proiect împreună cu
voluntarii asociației Tineri pentru tineri realizează niște activități la
care invită și părinții cu care să comunice despre temele de la cursuri.
Astfel, părinții sunt invitați să-și amintească faptul că și ei au trecut prin
această vârstă și cât de greu le-a fost și, de asemenea, să-și dea seama cât de
important este să-și sprijine copiii în parcursul de la pubertate la
adolescență.

Dintre școlile
participante la proiectul Pentru fete și băieți, 29
unități școlare au fost în mediul urban și 16, în cel rural, știut fiind faptul
că ultima zonă este dezavantajată din multe puncte de vedere în România.

Adina
Manea: Am vrut să vedem
care este reacția comunităților de părinți și a comunităților școlare din
mediul rural despre care statisticile naționale ne arată date îngrijorătoare
privind sărăcia, dezavantajarea sau nivelul redus de educație. Mă refer la
datele care ne arată clar că, în prezent, ruralul este net dezavantajat față de
urban. Noi am vrut să vedem dacă reacția oamenilor de acolo e la fel de
întunecată ca statisticile, dar ei au reacționat, de fapt, foarte bine. Toată
lumea a fost încântată de efectul cursurilor asupra copiilor și de modul în
care au decurs întâlnirile cu părinții.

Rămâne de văzut în ce măsură modelul de comunicare dintre
profesori și elevi implementat de Asociația Tineri pentru tineri va fi
aplicat pentru ca nivelul de informații și de auto-cunoaștere să crească.