Demisii şi reajustări pe piaţa muncii din România

În 2021, al doilea an de pandemie a adus și un fenomen neobișnuit sau, măcar neașteptat, pe piața muncii: un val semnificativ de demisii.

Christine Leșcu, 30.03.2022, 16:16

În 2021, al doilea an de pandemie a adus și un fenomen neobișnuit sau,
măcar neașteptat, pe piața muncii: un val semnificativ de demisii. Etichetat
drept the great resignation în SUA, fenomenul a devenit global, afectând și
România unde a fost catalogat prin expresia fortață marea demisioneală. Un
sondaj recent de opinie certifică existența fenomenului și la noi, aflăm de la
Raluca Dumitra, manager de comunicare al unei platforme online de căutare a
locurilor de muncă.

Candidații încep să fie tot mai puțin
predispuși la compromisuri. La începutul anului, am făcut un sondaj în rândul
candidaților la angajare și a reieșit atunci că 21% dintre angajați și-ar da
demisia de la actualul loc de muncă, chiar dacă nu ar avea un plan de rezervă.
Este un procent destul de mare care cred că ar trebui să puna pe gânduri
angajatorii, mai ales în corelație cu faptul că de la 9 martie încoace s-au
ridicat restricțiile. Asta înseamnă că angajatorii vor dori să aducă tot mai
mulți oameni la birou, în condițiile în care candidații vor să își păstreze
flexibilitatea programului. Ar trebui să luăm în calcul dorința angajaților de
flexibilitate care rămâne constantă și să ținem cont că, inclusiv o astfel de
întoarcere bruscă la birouri, ar putea să determine angajații să-și dea
demisia. Iar un alt lucru destul de interesant este faptul că în acest moment
candidații sunt extrem de optimiști. În jur de 75% dintre români cred că și-ar
găsi un loc de muncă în mai puțin de trei luni. Este un optimism foarte
ridicat și este corelat cu ceea ce se
întâmplă în piață: în majoritatea industriilor și domeniilor există un deficit
foarte mare de candidați. Ceea ce înseamnă că specialiștii buni în acest moment
și-ar putea găsi într-adevăr un loc de muncă chiar în mai puțin de trei luni.

Petru Păcuraru, directorul unei firme specializată în pregătirea de resurse
umane, confirmă aceste fenomen, identificându-i cauzele.

Un motiv ar fi faptul
că 2020 a fost un an de foarte multe incertitudini. Oamenii nu au mai migrat
aproape deloc, adică nu au mai existat oameni care să-și dea demisia și să
plece la un alt loc de muncă și atunci au compensat în 2021. Vom vedea că 2020
a fost anul cu cea mai mare retenție din istoria omenirii și oamenii au stat
cel mai mult pe loc în 2020. Un alt motiv este că ușor, ușor companiile au
început să se întoarcă către lucru offline. Și atunci pentru o parte dintre
oameni care s-au obișnuit să facă lucrurile online întoarcerea înapoi în
offline este imposibilă și a devenit un criteriu de căutare a unui loc de
muncă. Și aș mai adăuga și un al treilea motiv. În ciuda problemelor economice,
vedem în continuare că oamenii investesc în lucruri scumpe. Și unul dintre
motive este că într-o situație de criză, oamenii s-au gândit la ceea ce
contează pentru ei. Iar cei care erau oarecum într-un compromis lucrativ,
gândindu-se că își păstrează slujba actuală fiindcă nu găsesc ceva mai bun, în
urma unei situații grele și-au dat seama că poate nu merită acel compromis și
au căpătat curaj să se ducă către ceva mai important.

În același timp, însă, cei care se încumetă să
demisioneze fără vreo plasă imediată de siguranță au un statut financiar și
profesional peste medie, recunoaște Petru Păcuraru.

Cred că, dacă ne uităm
la paliere demografice sau la paliere de venituri, cu siguranță că îi vom vedea
pe cei care au, poate, peste 30 sau 35 de ani, făcând mișcarea asta și,
totodată, pe cei care au nivelul de câștig și un nivel educaționa peste medie. Cu
toate acestea, acest gest de a demisiona nu e urmat întotdeauna de o soluție
imediată de angajare. Vă dau exemplul
celor care lucrează în domenii foarte efervescente și care se confruntă cu un
factor de stres foarte mare care poate ducă la burnout. Decizia de a de opri
din lucru nu e determinată de găsirea unui alt loc de muncă, ci e pur și simplu
determinată de dorința de a rămâne în viață.

Deși demisia fără vreun plan de rezervă poate
părea, la prima vedere, stimulată de un optimism exagerat, evoluțiile recente
de pe piața muncii dau dreptate celor care consideră că o nouă slujbă, mai bună
și mai potrivită, nu va întârzia să apară.

Raluca Dumitra: Dacă ne uităm la ultima lună, de
exemplu, avem peste 38 de mii de locuri
de muncă noi listate pe platformă și ultima lună înseamnă fix perioada de după
declanșarea războiului din Ucraina. Dacă analizăm luna anterioară, observăm o
creștere de 13% în condițiile în care vorbim de un context dificil, ceea ce
înseamnă că oamenii își schimbă în continuare joburile. Candidații aplică în
continuare și avem undeva la 900 de mii de aplicări lunare. Așadar, demisiile
au loc în continuare și sunt determinate de dorința candidaților de a avea un
loc de muncă mai bun. Dacă ne uităm la numărul de aplicări, ele sunt
într-adevăr în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, dar e firesc
pentru că anul trecut a adus recorduri pe partea de aplicări. Și anul trecut pe
vremea asta piața nu era în favoarea candidaților. Anul trecut pe vremea asta
angajatorii erau într-o poziție de putere. Un alt aspect important care pe care
l-aș sublinia, ar fi faptul că 8 din 10 români care spuneau că au ca principală
prioritate să schimbe locul de muncă în acest an deja au început să facă aceste
căutări. Iar lucrul acesta se reflectă și în numărul acesta ridicat de aplicări
pe care le avem în continuare.

Evident, există domenii
unde cererea de noi angajați este mai mare decât în altele, cum ar fi: domeniul
vânzării de amănuntul (retail), transportul, HORECA precum și zona de
call-center și de IT&C. Așadar, dinamismul de pe piața muncii se va menţine
în mod sigur, în ciuda continuării pandemiei și a războiului din Ucraina,
consideră Raluca Dumitra:

Nu ne putem compara cu valul de demisii din
Statele Unite și nu cred că vom ajunge acolo pentru că vorbim de altă cultură
și de o altă mentalitate. Însă e de luat în calcul faptul că românii încep să
fie tot mai conștienți de context și de faptul că sunt joburi foarte multe
disponibile chiar și pe timp de pandemie sau de război. Acest lucru îi face să
se simtă mai siguri pe ei, chiar dacă nu au planuri de rezervă. Numărul ridicat
de job-uri cu siguranță va favoriza valul de demisii în perioada următoare.
Desigur că toate trebuie puse în
contextul cel geopolitic. Dar, dacă se va ajunge curând la un armistițiu, piața
muncii va continua în ritmul ăsta. Cu siguranță vom vedea și mai multe demisii.