Curajul e premiat
În această primăvară, Agent Green, organizație non-guvernamentală dedicată problemelor de mediu, a împlinit 15 ani de funcționare.
Christine Leșcu, 12.06.2024, 15:40
În această primăvară, Agent Green, organizație non-guvernamentală dedicată problemelor de mediu, a împlinit 15 ani de funcționare. În toată perioada, asociația a militat pentru protejarea spațiilor verzi, a combătut exploatarea abuzivă și ilegală a pădurilor și a făcut lobby pentru drepturile animalelor, printre multe altele. De multe ori, acțiunile membrilor Agent Green au deranjat diverse interese politice și economice. Iar drept urmare fondatorul său, Gabriel Păun, atunci când a semnalat furturi de lemn din ariile protejate, a suferit chiar și fizic în timpul altercațiilor cu membrii așa-numite „mafii a pădurilor”. Așadar, în România, a milita contra anumitor abuzuri aduse mediului a devenit o chestiune de curaj maxim. Dar curajul merită recunoscut și, de ce nu, premiat! Așa s-a gândit Gabriel Păun când, pentru a celebra cei 15 de existență ai asociației Agent Green, a organizat Gala Curaj pentru a acorda 10 premii unor activiști civici nu doar din domeniul ecologiei. „Am vrut să arăt că nu sunt singur, dar în același timp să atrag atenția asupra faptului că există riscul ca activismul civic să rămână o activitate solitară”. Cam așa ar putea fi rezumată intenția Galei Curaj, dar scopul ei este mai amplu, după cum explică chiar Gabriel Păun.
Ar trebui să fie firesc să ne exercităm curajul cu care toți suntem înzestrați, însă văd tot mai puțin acest curaj exprimat și pus în practică. Asta m-a făcut să simt că, cel puțin în domeniul meu, al protecției naturii, lucrurile devin, dacă nu dificile, chiar imposibile. O organizație non-guvernamentală trebuie să fie o portavoce a unei întregi societăți. Dar, dacă societatea tace, a căzut în deznădejde și nepăsare și neimplicare, atunci glasul meu dispare. Am observat asta stând de vorbă și cu oameni activi în alte domenii ale societății, adică în toate domeniile societății care se confruntă cu aceeași problemă. Și atunci am venit cu această idee a Galei Curaj unde am celebrat curajul unor oameni mai mult sau mai puțin cunoscuți, din toate colțurile societății : educație, știință, artă, cultură, activism, jurnalism. Și a fost un eveniment reușit, peste așteptări.
Pe scena Ateneului Român, în cadrul unui spectacol unde s-a auzit și muzica ansamblului Violoncelissimo condus de Marin Cazacu, președintele filamornicii bucureștene, au urcat cei 10 premianți împreună cu invitații care i-au omagiat. Diplomele, având – cum altfel? – o înfățișare originală, au fost create de artistul plastic Dan Perjovski. Cine au fost premianții? Pe unii îi prezintă acum Gabriel Păun.
Am adus pe scenă în primul rând o persoană de etnie romă care este actriță, Alina Șerban, și a avut un discurs absolut glorios. M-a umplut de emoție și a fost lăudată de nimeni altcineva decât de regizorul Cristian Mungiu, care a făcut celebrul film RMN, un film care nu merită văzut, ci trebuie văzut pentru că pune punctul pe i când vine vorba de discriminarea etnică în România. Am mers și către comunitatea LGBTQ pentru că și acolo încă ne confruntăm cu niște mentalități falite și avem foarte mult de lucru. Am încurajat foarte mult și jurnalismul de mediu, ca să trecem un pic în domeniul nostru, și am premiat-o pe Ramona Țintea, alături de care am făcut foarte multe reportaje de mediu pe problema pădurilor, a alimentelor otrăvite, a gropilor ilegale de deșeuri și multe alte subiecte. L-am omagiat pe Ștefan Neagu, un erou din umbră al pădurilor. Suntem obișnuiți să auzim de numele meu sau de alți activiști sau de jurnaliști curajoși care scot la lumină fărădelegi, însă avem și oameni de știință, cercetători din umbră care fac revoluție în domeniul pădurilor. Ștefan Neagu nu doar că este în spatele acelui faimos inventar forestier național care ne spune cât crește pădurea într-un an, dar și câtă pierdem în același timp fără urmă, dar enunțul său asupra unui fost secretar de stat pe păduri de la Mediu a dus la destituirea acestuia în doar două ore de când a expus ceea ce a făcut acel secretar de stat. E o chestie fără precedent și cred că niciun activist sau jurnalist nu a reușit asta.
Printre premiați s-a aflat și poetul Radu Vancu, distins cu Premiul Curaj pentru pace, cooperare și antifanatism. Radu Vancu demonstrează, așadar, că și literații sau intelectualii susțin implicarea civică asemenea regretatului scriitori israelian Amos Oz, cel care a pomenit prima oară de „Ordinul linguriței”, devenit simbol și al Galei Curaj de la București. Radu Vancu despre Amos Oz.
Nu cred că s-a gândit că va deveni un ordin real cum este acum, dar l-a instituit ca propunere în 2004, într-o carte al cărei titlu poate funcționa foarte bine ca logo al Galei Curaj. „Cum să lecuiești un fanatic” e o carte extraordinară, în care Oz, printre altele, spune așa: există, în principiu, trei feluri de reacție în fața unei catastrofe, de pildă. a unui incendiu. Prima reacție e să îți urmezi instinctul de conservare, să fugi lăsându-i pe cei care nu pot fugi să ardă. A doua reacție e a trimite o scrisoare enervantă editorului tău favorit ca să protestezi. Și a treia reacție pentru cei care n-au acces la platforme de presă, ziare, televiziune și mai departe e să pui mâna pe o găleată, pe o cană, pe un pahar, pe o linguriță, pe ce ai la îndemână și să iei apă și să vii să stingi incendiul. Suntem mulți și multe lingurițe pot stinge incendii importante. Și el a spus: vă propun să instituim ordinul linguriței, eventual să purtăm o linguriță la rever, noi cei care suntem dispuși să dăm câteva grame din altruismul nostru pentru alte ființe umane, încercând să salvăm ce se poate salva.
În 2006, o instituție din Suedia chiar a preluat această idee a coalizării micilor gesturi pentru a crea o forță puternică și a creat „Ordinul Linguriței” care se poartă la reverul hainei și pe care Agent Green l-a adus la București, în Gala Curaj. Continuă Radu Vancu.
Am vorbit despre acest ordin al linguriței în discursul de deschidere a festivalului de literatură de la Odessa, aflat în exil la București. Gabriel Păun a auzit vorbele mele despre Ordinul Linguriței și a avut ideea minunată ca în cadrul Galei Curaj să propunem instituirea unui ordin al linguriței. A venit și cu niște lingurițe de argint cu flori de colț pe ele, simbolul asociației Agent Green. Și am propus instituirea Ordinului Linguriței în România, pentru că am făcut o aritmetică elementară. 20 de milioane de români înmulțite cu o linguriță de 10 ml fiecare înseamnă două sute de tone de apă, destul ca să putem stinge incendii importante. Există suficient curaj și suficientă umanitate în România pentru a stinge încă destule dintre incendiile importante.
