Cum se desfăşoară „Fenomenul Brăila” în şcolile româneşti

Anul trecut, așa-numitul Fenomen Brăila exploda în mass-media.

Christine Leșcu, 12.06.2019, 12:48

Anul trecut, așa-numitul
Fenomen Brăila exploda în mass-media. S-a întâmplat în preajma Evaluării
Naționale, testare programată de obicei în luna iunie pentru elevii care
termină ciclul gimnazial – clasa a VIII-a – și se pregătesc pentru înscrierea
la liceu. De rezultatele obținute la acest exament, depinde admiterea la un
liceu de elită sau la unul cotat mai slab. De ce sunt corelate Fenomenul
Brăila de Evaluarea Națională? Răspunsul l-au oferit reprezentanții Human
Catalyst, organizația non-guvernamentală care l-a analizat pentru prima oară și
l-a denumit. În județul Brăila, în anul școlar 2016-2017, 36,5% dintre elevii
de clasa a VIIIa nu s-au înscris la Evaluarea Națională (EN), înregistrând cea
mai mare pondere din țară în această privință. Surprinzător a fost, însă,
faptul media notelor la această testare a fost foarte mare: 7,29 – a doua cea mai mare din țară,
după municipiul București. Explicațiile le aflăm
acum de la Laura Greta Marin, președinta Asociației pentru educație și justiție
social, Human Catalys: Fenomenul Brăila reprezintă o
practică a cadrelor didactice din cauza căreia copiii slabi la învăţătură nu
sunt înscrişi la evaluarea naţională din clasa a VIII-a. Şi, din câte am
înţeles, există semnale că acest fenomen este practicat şi în privinţa
bacalaureatului. Sunt diverse mijloace prin care copiii sunt împiedicaţi să participe
la aceste examene. În unele cazuri, s-au făcut şedinţe cu părinţii în care li
se spune că, din cauza rezultatelor slabe ale copiilor lor, ar fi mai bine să
nu se înscrie la această evaluare. Unii părinţi sunt ameninţaţi în aceste
şedinţe de către directorii de şcoală că ai lor copii pot fi lăsaţi repetenţi,
corijenţi sau cu media neîncheiată. Există diverse mijloace de constrângere pe
care şcolile le folosesc asupra părinţilor şi copiilor pentru a-i convinge să
nu participe la evaluări naţionale sau bacalaureat pentru a reduce media pe
ţară sau pe judeţ la aceste testări.

De ce sunt atât de
importante rezultatele obținute școlilor la Evaluarea Națională? Laura Greta
Marin: Pe primul loc ar fi orgoliul personal al şcolii. Se realizează la nivel
de inspectorate şcolare, de oraş şi de judeţ unele clasamente ale celor mai
bune şcoli din zonă. În aceste topuri, fiecare şcoală vrea să fie cât mai sus.
Fenomenul Brăila este o metodă mai la îndemână. Le este mai uşor să crească
media în acest fel decât să investească timp şi resurse în pregătirea elevilor
pentru ca ei să ia note cât mai mari la aceste examene. Când un părinte alege
liceul copilului, el ia în considerare şi media finală al absolvenţilor unei
anumite instituţii de învăţământ la Evaluarea Naţională, care este media pe
ţară, care este locul acelui liceu pe ţară sau pe judeţ. Deci, este şi un
indicator luat în calcul de părinţi când îşi înscriu copiii la liceu. Acest
lucru influenţează şi sumele primite de la bugetul de stat pentru că, aşa cum
ştim aceste se alocă per capita, în funcţie de numărul de elevi din unitatea
respectivă.

Pentru că anul trecut
Fenomenul Brăila a fost amplu prezentat în multe reportaje, statisticile
ulterioare par a indica o scădere în amploare. Parcă, de teamă deconspirării,
mecanismele care întrețineau această stare de lucruri și-au mai slăbit
șuruburile. În anul școlar 2017-2018, rata de
neparticipare la EN a scăzut la nivel național cu 4,4% în 2018 față de 2017, în
majoritatea județelor din România. Așadar, a crescut procentul
absolvenţilor de gimnaziu la evaluările naţionale faţă de anii precedenţi, au
observat experții de la Human Catalyst care, imediat, au mai sesizat ceva.

Laura Greta Marin: Dar, după ce ne-a trecut euforia de moment,
am constatat altceva. Deşi au fost înscrişi mai mulţi elevi la evaluarile
naţionale, numărul elevilor nepromovaţi la finalul clasei a VIII-a a fost mai
mare. Numărul elevilor nepromovaţi la final de gimnaziu a crescut în 2018 cu
aproape 10.000 de cazuri. Asta înseamnă că Fenomenul Brăila a luat o altă
formă. Nu mai sunt ameninţaţi sau persuadaţi copiii şi părinţii să nu se
înscrie la Evaluarea Naţională, ci pur şi simplu în clasa a VIII-a în semestrul
unu sau doi sunt lăsaţi corijenţi sau nu li se încheie situaţia. Se recurge la
alte mijloace pentru a se împiedica înscrierea la evaluare.

Potrivit
calculelor realizate de Human Catalyst, înseamnă că a crescut cu 70% numărul de
elevi nepromovați în anul 2018 față de anul anterior (de la 13.078 de elevi în
2017 la 22.250 în 2018). Cifra este ciudat de mare deoarece nu o anunța nimic
din evaluările, notele și situația școlară din anii anteriori a acestor elevi.
Pe de altă parte, este posibil ca aceste date să reflecte situația reală din învățământul gimnazial,
adică o înrăutățirea bruscă a rezultatelor în 2018 față de 2017 fără legătură
cu Fenomenul Brăila.

Laura Greta Marin are, totuși, rezerve față de această interpretare: Din datele noastre se vede o diferență uriașă care
a apărut într-un singur an. De la un an la altul, au apărut deodată foarte
mulți elevi corijenți și cu mediile neîncheiate în clasa a VIII-a. Nu este
firesc. În condiții normale, nu au loc astfel de decalaje. Astfel de decalaje
mari, din punct de vedere statistic, intervin atunci cifrele sunt influențate
direct, în teren. S-a întâmplat ceva de vreme ce de la un an la altul a crescut
cu 70% numărul de elevi nepromovați.

Anul trecut, au avut loc discuții cu reprezentanții
Ministerului Învățământului referitoare la acest fenomen, iar anul acesta,
odată cu schimbarea titularului portofoliului educației, părinții și
organizațiile non-guvernamentale au trimis autorităților cereri de a dialog pe
această temă. Totuși, până în prezent,
existența Fenomenului Brăila nu este recunoscută oficial.