Cum să abordăm riscurile adolescenţei

Din 2013, biroul UNICEF din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi educaţionale.

Christine Leșcu, 23.09.2015, 11:00

Din 2013, biroul UNICEF
din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui
probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi
educaţionale. În cazul lor, riscul dezvoltării unor comportament periculoase e
mare. Potrivit statisticilor din 2013, 42% dintre adolescenţi au consumat
băuturi alcoolice cel puţin o dată, 23% dintre ei au fumat cel puţin o ţigară
în viaţă, procentul adolescenţilor de 16 ani care au consumat droguri cel puţin
o dată în viaţă este de 10%, iar un sfert din adolescenţii de peste 14 ani
şi-au început viaţa sexuală. Condiţiile
sociale, dar şi transformările psihice care-i conduc pe adolescenţi la acest
gen de comportament, au constituit subiectul unui alt studiu lansat de UNICEF.
Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România, ne detaliază rezultatele
acestei cercetări: Creierul adolescenţilor
este încă destul de imatur. Unele zone sunt destul de bine dezvoltate, iar
adolescenţii încă au o capacitate mare de a învaţă multe lucruri. Acesta este
motivul pentru care atunci când vorbim despre adolescenţi, vorbim şi despre cea
de-a doua şansă: dacă sunt lucruri pe care nu le-au învăţat în copilărie, încă
le mai pot învăţa în adolescenţă. Cu toate acestea, creierul adolescenţilor nu
este pe deplin dezvoltat şi de aceea, unele zone, cele răspunzătoare de
formularea unor judecăţi şi de autodisciplină, nu sunt maturizate pe deplin,
astfel încât ei să poată lua decizii adulte.

Aşadar,
deşi mintea adolescenţilor este capabilă de performanţe intelectuale mature,
auto-controlul şi instinctele lor sunt încă imature. Iar părinţii şi educatorii
trebuie să ţină cont de modul în care creierul lor funcţionează. Daniela
Dumulescu, psiholog la Universitatea
Babeş-Bolyai: Spre deosebire de adulţi, adolescenţii nu au
încă pe deplin formate structurile cerebrale responsabile de control. De aceea
sunt mai impulsivi, mai predispuşi la riscuri, mai instinctivi şi mai puţin
raţionali. Sunt atitudini tipice pentru adolescenţi. În plus, sunt mai
sensibili la emoţii şi vor ca totul să se întâmple acum şi aici. De aici vine
şi propensiunea lor de a experimenta lucruri noi. De aceea, adultul trebuie să
ţină cont de această înclinaţie şi să încerce să-l direcţioneze pe adolescent
să experimenteze lucruri noi într-un mediu sigur. Adolescentul înţelege că are
un comportament negativ, dar nu are încă dezvoltate acele structuri cerebrale
care să-i permită să-şi inhibe comportamente. Le percepe ca periculoase, dar nu
poate să le inhibe.

Pe
lângă înclinaţie spre noutate şi senzaţii tari, adolescenţii sunt foarte
influenţaţi de grupul de prieteni. Aici, în interiorul acestei mini comunităţi,
ei îşi dezvoltă aşa-numitele norme şi credinţe sociale despre consumul de
alcool, fumat, consumul de droguri şi viaţa sexuală. Fidelie Kalambay,
sociolog: Adolescenţii consideră că toate aceste
practici de risc sunt nesănătoase, nu sunt necesare şi pot afecta imaginea
socială a unui adolescent sau a unei persoane în general. Dar, deşi majoritatea
are această credinţă, ei punctează nişte detalii. De pildă, a gusta alcool
este, totuşi, acceptabil. Fac, deci, o diferenţă între a bea şi a gusta. În
plus, dat fiind faptul că a fuma şi a consuma alcool sunt obiceiuri răspândite
în societate, şi adolescenţii le consideră devianţe tolerate. Sunt
comportamente pe care ei le consideră negative, dar care pot fi tolerate. Îţi
afectează imaginea de sine, dar nu atât încât să fii exclus din societate
pentru asta.

Acest
gen de raportare atât de la grupul de prieteni, cât şi la societate în general
– văzută însă tot prin prisma grupului – este valabilă şi în cazul începerii
vieţii sexuale sau a consumului de droguri. Fidelie Kalambay: În cazul adolescenţilor pe care i-am cercetat, am aflat că ei au
credinţa empirică predominantă că majoritatea adolescenţilor fumează, consumă
alcool şi au început viaţa sexuală. Prin
urmare, zic ei, dacă toată lumea face lucrurile astea, atunci eu nu am nici un
motiv să nu o fac. Dar, de cele mai multe ori, această supraestimare este
falsă. În realitate, fumatul, alcoolul şi
activitatea sexuală timpurie sunt mai puţin răspândite decât cred cei pe care
i-am intervievat eu. De asemenea, am
identificat un lucru la care nu ne aşteptam este prezenţa unei alte credinţe
normative: ei cred că foarte puţini dintre prietenii lor sau, mai degrabă, nici
unul nu consumă droguri. Noi credem că una din explicaţiile acestei credinţe este
criminalizarea consumului de droguri. Cei mai mulţi oameni nu recunosc că au
experimentat diverse droguri. Un alt motiv formulat de noi ca ipoteză este
nivelul lor scăzut de cunoştinţe despre droguri.

Pentru UNICEF, ca şi pentru alte organizaţii similare,
este important ca societatea şi instituţiile să înţeleagă mecanismul psihologic
al adolescenţilor pentru ca, pornind de aici, să încerce să prevină
comportamentele periculoase. În acest sens, UNICEF implementează un model nou de intervenţie, în
cinci oraşe: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Bacău şi Cluj. Este vorba de centrele
de resurse pentru adolescenţi, înfiinţate împreună cu autorităţile locale şi
destinate, mai ales, tinerilor din zonele defavorizate. Aici ei pot beneficia de consiliere psihologică, intervenţii în situaţii de criză,
consiliere educaţională, orientare vocaţională şi profesională şi evaluare
psiho-socială. În plus, site-ul www.adolescenteen.ro le vine în ajutor prin
informaţii, dar şi crearea unei grup de sprijin on line.