Cu bicicleta prin Bucureşti

Doar 5,3% dintre români aleg mersul pe bicicletă înspre birou sau școală, arată un studiu realizat de către Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România...

România Internațional, 19.06.2019, 12:40

Doar 5,3% dintre români aleg
mersul pe bicicletă înspre birou sau școală, arată un studiu realizat de către
Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est și Organizația
pentru Promovarea Transportului Alternativ în România, OPTAR. Mașina este mijlocul preferat al celor mai mulți
dintre cei intervievaţi, iar transportul public este a doua cea mai populară
opțiune, pentru care optează 32,4% dintre români. Motivele pentru care românii
se feresc de mersul pe bicicletă sunt lipsa marcajelor speciale (77,4%),
șoferii agresivi – 62,4%, obstacolele de pe pistă – 51,4%, starea
necorespunzătoare a pistelor – 49,2%, mașinile parcate pe piste – 49,1%, dar și
problemele în traversarea intersecțiilor – 45,8%. În general, mersul pe
bicicleta este considerat, de majoritatea celor intervievaţi, ca o modalitate
de agrement şi mai puţin ca o modalitate de transport zilnică. Marian
Ivan, președintele OPTAR:

Din punct de vedere al
utilizării bicicletei putem să spunem că stăm prost, spre foarte prost. Dar perspectiva este foarte mare, deoarece
studiile pe care le-am realizat au arătat că există un număr mare de
posesori de biciclete, dar ei nu le folosesc din lipsa unei infrastructuri care
să le ofere siguranță, în primul rând. Peste 80% au vorbit despre siguranță
atunci când au fost întrebați de ce nu utilizează bicicleta, dar chiar și cei
care o utilizează în mod frecvent au afirmat că există probleme grave în
ceea ce privește infrastructura pentru biciclete.

Andrei, un tânar de 24 de ani,se deplasează cel mai des cu
mașina și, ocazional, cu bicicleta: ‘‘Se circulă
foarte greu prin București, pentru că nu avem piste. Trebuie să mergem și pe
trotuar, și pe stradă, deci pericole sunt la tot pasul. Mergem cot la cot
cu mașinile. De cele mai multe ori, aș prefera să merg cu bicicleta, decât să
fac două ore cu mașina până acasă, dar nu sunt condiții de pedalat. Mașinile
sunt parcate și pe stradă, și pe trotuar și nu e loc nici pentru pietoni.”

În schimb, Marian circulă zilnic cu
bicicleta, chiar dacă are şi el nemulțumirile lui: ”Prin București sunt trasee făcute, însă ar mai trebui și altele, dar
când se fac reparații, bordurile sunt lăsate prea sus, iar noi trebuie să
coborâm de pe biciclete să ocolim și apoi să ne continuăm drumul. Merg și
în trafic, dar trebuie să mă asigur. Bicicleta trebuie să aibe oglindă, iar
noi să avem casca de protecție și vestă. Trebuie să fim echipați să ne ferim de
pericole. Eu gândesc că bine ar fi ca maşinile să fie parcate mai spre marginea
Bucureștiului și să circulăm în oraș cu bicicletele, cu trotinetele… să avem un
oraș mai sănătos, fără poluare, fără aglomerație…”

Așadar, mersul pe bicicletă prin Bucureşti este o adevărată provocare.
Bicicliștii sunt nevoiți să se amestece printre pietoni sau mașini și să
ocolească bordurile. Insă doar o mică parte dintre ei se aventurează în traficul urban, unde e
nevoie de multă experiență și de mult curaj. Numai în 2018 au fost înregistrate
în capitală 44 de accidente rutiere grave în care au fost implicați bicicliști.
Din când în când, nemulţumiţi de lipsa infrastructurii pentru biciclete, se
organizează marșuri pentru a trage un semnal de alarmă autorităţilor că
problemele persistă. Chiar dacă au apărut servicii de închiriere a bicicletelor
sau programe pentru achiziționarea de biciclete, probleme sunt departe de
a fi rezolvate, spun specialiștii în mobilitate urbană. Aceștia susţin că
principala problemă a încurajării transportului alternativ în capitală nu este
cauzată de lipsa bicicletelor, ci de lipsa unei reţele pentru biciclete.

În
Bucureşti ar exista doar 6 km de piste pentru biciclete, omologate. Marian
Ivan: Trebuie, în primul rând, să se creeze o rețea care să
răspundă unui număr mare de oameni, să
răspundă nevoii acestora de a se deplasa cu bicicleta. Apoi, această rețea trebuie să
se dezvolte treptat. Fără această rețea posibilitatea ca un număr
mare de oameni să treacă de la deplasările motorizate la cele cu bicicleta este
imposibil.

În prezent, specialiștii de la OPTAR și cei de la Agenția
pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est lucrează la realizarea primei
strategii naționale de încurajare a utilizării bicicletei, pentru a transforma
Bucureștiul într-unul mai prietenos cu bicicletele, după cum ne spune Marian
Ivan:

Ne concentrăm pe această strategie, ea
este utilă pentru că poate fi folosit de acele
autorităţi deschise la minte care înţeleg că este nevoie de o schimbare în
modul în care se circulă prin zona urbană, dacă se doreşte o
descongestionare a oraşelor. Votul de luna trecută este unul optimist, care ne
dă speranţa că tot ceea ce lucrăm acum va fi utilizat de nişte administraţii
viitoare care să se implice în rezolvarea acestor probleme.. Există posibilitatea
ca acest document să fie preluat ori de Parlament ori de Ministerul
Dezvoltării, ambele au arătat deschidere de a folosi informaţiile pe care noi
le vom furniza. Practic, ăsta e şi scopul proiectului, de a oferi nişte
strategii alternative la ceea ce lucrează administraţiile centrale.. Noi avem
întâlniri cu oamenii, vor fi dezbateri pe fiecare fază a proiectului şi vor fi
trei variante de scenarii din care vom alege unul singur. Acel document va fi apoi prelucrat şi iarăşi, în
urma dezbaterii, se va ajunge la o formă finală acceptată de câţi mai mulţi
oameni. Considerăm că în acet an vom ajunge la forma finală a documentului.

Între timp, Primăria Capitalei a
anunţat construirea de noi piste de biciclete în zona centrală a oraşului, în
următoarele 6 luni. Vor fi patru trasee de piste în Bucuresti, dispuse pe
21 de artere, care însumează 48 de km. Pe traseul acestor piste de biciclete
vor fi amplasate 420 de parcări publice pentru biciclete.