Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

În condițiile scăderii demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Christine Leșcu, 12.09.2018, 10:11

În condițiile scăderii
demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era
previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul
acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa
personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu
cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea
cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%),
urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în
următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare,
comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor
rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial,
domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și
nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele
legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D
Maria Grapini, la rândul său femeie de afaceri: Trebuie să
specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de
execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire,
se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă,
deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și
legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de
lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză
extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile
profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii
precum cele de electrician, strungar, sudor etc.

Importăm, în special, muncă necalificată,
susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum
este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana
Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: Nu este deloc mai
ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România.
Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la
salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un
cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie
remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata
firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe.

Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de
lucrători străini, apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de
muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței
de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul
trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei
slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de
muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori.
Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de
la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe
teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la
începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde.

Anul
acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri
de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55%
față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent
fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui
până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu: Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de
la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai
mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului
nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent.

Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării
legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor
plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră
eurodeputata Maria Grapini: Există o foarte mare neîncredere. Când am
mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au
încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema
nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei
care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această
certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice
mai bine focusate pe acest aspect.

Până
atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată.
Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este
deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi
privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de
către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru
angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste
intenții se vor concretiza prin acte normative.