Consumul cultural în România post-pandemică

2023 este și anul în care Barometrul de Consum Cultural împlinește 18 ani.

Christine Leșcu, 29.11.2023, 10:12

2023 este și anul în care Barometrul de Consum
Cultural împlinește 18 ani. Institutul Național pentru Cercetare și Formare
Culturală realizează anual acest important studiu, cu excepția perioadei de
restricții din pandemie când, majoritatea instituțiilor fiind închise parțial,
datele ar fi fost irelevante. De altfel, ediția lansată recent, aferentă anului
2022, scoate în evidență tocmai factul că reducerea activităților culturale din
anii 2020-2021 nu a fost recuparată. Există încă un decalaj între perioada
pre-pandemică din 2019 și cea post-pandemică din 2022. De pildă, scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea
la spectacole de teatru de la 29% în 2019 la 20% în 2022, vizionarea de filme
la cinematograf de la 35% în 2019 la 26%
în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în
anul 2019 la 30% în anul 2022. Singura creștere a fost de 14% înregistrată
pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o
dată pe an. Alte precizări ne sunt oferite de Carmen Croitoru, directoarea
generală a INCFC.

Am observat că, totuși, tendințele se păstrează.
Prin urmare suntem ceva mai bine decât în 2021, suntem pe un trend ascendent,
dar nu am ajuns încă la nivelul de consum din 2019. Există, evident, o
orientare preponderentă spre mediul online și pentru spațiul non-public. Cei
care au descoperit consumul de cultură în spațiul casnic și individual renunță
greu la acest obicei, pentru că presupune deplasare. Ne bucurăm să constatăm
totuși ceva legat de segmentul de vârstă 18-35, adică tinerii sunt mai activi
și se duc mai mult în spațiul public pentru că au nevoie și de acest tip de
socializare, intermediată de cultură. Există scăderi mari, din păcate, pe
foarte multe cifre de consum. Dar, cu bucurie, remarcăm o tendință permanentă
de creștere a vizitării obiectivelor de patrimoniu. Asta înseamnă că, în sfârșit,
în conștiința publicului din România, patrimoniul și-a câștigat un loc, o
importanță, o imagine.

Din 2019 până în 2022, creșterea
consumului de produse culturale pe internet este vizibilă nu doar în privința
accesării rețelelor de streaming pentru filme sau a ascultării de muzică pe
diverse platforme digitale. Inclusiv, lectura și achiziția cărților online a
crescut, deși, în general, românii citesc în continuare foarte puțin. Alte
date, provenite în această toamnă de la Institutul Național de Statistică,
constatau că peste jumătate de români nu citise nicio carte în ultimele 12
luni, motivul principal invocat de ei
fiind lipsa timpului (35%) și lipsa de interes
pentru cititul cărților (32%). Barometrul de Consum
Cultural confirmă absența acestui apetit și indică faptul că lectura de carte
tipărită s-a redus cu 9% din 2019 până în 2022, crescând în schimb cu 11%
consumul de carte, articole sau alte materiale scrie în format digital. În rest, cercetarea realizată de INCFC
identifică anumite bariere socio-financiare pentru care consumul de cultură în
spațiul public ori se face anevoios, ori lipsește cu desărvârșire. Iar printre
aceste obstacole se află și acela extrem de concret al lipsei infrastructurii
rutiere : dacă pentru a ajunge la teatru, la cinema sau la o librărie,
oamenii sunt nevoiți să se deplaseze mulți kilometri pe jos sau cu transportul
public deficitar, atunci vor renunța cu totul la aces tact de cultură. Despre
aceste piedici, ce pot fi îndepărtate prin politici publice adecvat, ne
vorbește Anda Becuț-Marinescu, șefa serviciului de cercetare din cadrul INCFC.

Barierele geografice se referă la lipsa de infrastructură pe anumite
zone geografice. E vorba de distincția sau dihotomia rural-urban pe care o
regăsiți tot timpul analizată în barometrele noastre.(…) Aceste bariere nu se
referă doar la dihotomia rural-urban, ci și la orașe : orașe mici versus
orașe mari care sunt centre universitare. (…) Sunt județe care nu au anumite
elemente de infrastructură. Acestea ar fi în special barierele geografice.
Bineînțeles, mai sunt bariere financiare. Aici ne referim la venituri modeste,
care fac a fi prohibitivă achiziția unei cărți pentru alte categorii sociale,
pe care noi le considerăm grupuri vulnerabile și tinerii din familii
defavorizate sunt un astfel de grup vulnerabil. Și mai sunt și barierele de
educație culturale care țin de atitudine și de percepție. Ele presupun
decodarea mesajului artistic și atitudinea pe care oamenii care nu au fost
expuși la cultură din copilărie nu reușesc să și-o formeze pe parcursul vieții
fără o intervenție directă din partea instituțiilor culturale.

Dacă legătură dintre
nivelul de educație și degustarea culturală era evident de mult timp,
Barometrul de Consum Cultural, ediția pentru 2022, evidențiază și relația
dintre participarea la activități culturale, implicarea civică și înțelegerea
mecanismelor democratice. Carmen Croitoru ne explică.

Cu cât valorile
de consum cultural sunt mai mari, cu atât oamenii sunt mai susceptibili să fie
participanți la o societate liberă, să-și înțeleagă drepturile, dar și
obligațiile față de societate. Apartenența, identitatea, toleranța, încrederea,
incluziunea, preocupările civice și libertatea sunt subiectele pentre care
echipa de cercetare a formulat niște întrebări și răspunsurile sunt destul de
interesante, dar în marea lor majoritate paradoxale și îngrijorătoare. De
pildă, când vorbim despre încredere, vorbim despre faptul că există o încredere
foarte scăzută pentru informația dată prin rețelele de socializare și cu toate
astea, procentul celor care urmăresc social media e mai mare decât la restul
lucrurilor. Nu mai are lumea încredere în ce se spune la televizor, la radio,
în ziare și reviste tipărite, dar astea sunt niște consecințe ale unui anumit
fel de abordare a știrilor. Revin la ideea aceasta : cultura înseamnă și
respect față de cetățean și față de libertatea cetățeanului și drepturile
culturale. Câtă încredere și ce fel de orizont construim pentru cetățeni se vede
foarte bine din barometru. Vorbim de generația actuală care este rezultatul
ignorării faptului cultural de peste 20 sau 25 de ani. Și atunci măcar să ne
apucăm pentru generațiile următoare să facem ceva, pentru cei care sunt tineri
acum, măcar unii dintre ei, să devină puțin mai activi din punct de vedere
cultural.

În perioada pandemiei,
Barometrul de Consum Cultural a fost înlocuit cu studii privind anumite
tendințe de participare pentru a se păstra legătura cu schimbările de obiceiuri
prin care oamenii au trecut în acest timp.