Competenţele digitale în România

Când vorbim despre competenţele informatice şi digitale ale românilor, date certe şi verificate încep să se amestece cu cele puţin plauzibile şi greu verificabile.

Christine Leșcu, 13.07.2016, 09:31

Când vorbim despre competenţele informatice şi digitale ale românilor, date certe şi verificate încep să se amestece cu cele puţin plauzibile şi greu verificabile: de la viteza conexiunii la internet şi performanţele elevilor români dovedite la olimpiadele internaţionale de profil până la mitul potrivit căruia, în Silicon Valley, a doua limbă vorbită în mod curent este româna. O primă observaţie ar fi aceea că, în privinţa digitalizării, România este o ţară a paradoxurilor, după cum a constatat Veronica Ştefan, reprezentanta organizaţiei non-guvernamentale „Social-Doers”. Aici, unii din cei mai buni specialişti în IT din lume coabitează cu cei 43% dintre români care nu au competenţe digitale.

Veronica Ştefan: România foloseşte foarte mult tehnologia digitală, mai ales, pentru reţelele de socializare – la acest capitol, suntem pe locul 3 din toate statele-membre ale UE -, dar este pe ultimul loc la folosirea tehnologiei pentru accesarea serviciilor publice. La fel de puţin, folosesc românii serviciile electronice pentru internet banking, pentru achiziţii online. Pe de o parte, avem un şomaj destul de ridicat în rândul tinerilor – de aproximativ, 21% -, dar avem 0% şomaj în rândul tinerilor specializaţi în cadrul domeniului IT&C. Tehnologia se regăseşte în mult domenii: în energia regenerabilă, în educaţie, în viaţa de zi cu zi, în sănătate. Facem toate aceste lucruri împreună, concertat, sau fiecare se concentrează pe bucăţica lui? Sunt multe iniţiative şi există o prea puţină coordonare. Există facilităţi, pe care nu le conştientizăm.

În acest context al paradoxurilor româneşti, dar şi al revoluţiei tehnologice de pe plan mondial, ne putem întreba cât de familiarizaţi sunt românii cu tehnologia digitală, în viaţa profesională şi cea personală, şi, mai ales, cum o folosesc la nivel socio-economic. Cât de coordonate sunt iniţiativele societăţii civile de a pregăti publicul larg pentru viitorul digital, dar şi pentru a încuraja antreprenoriatul digital? Deja ponderea economică a acestui sector este în creştere. În 2015 sectorul IT a contribuit cu 5,6% la formarea PIB-ului României, crescând de la 3,4% în 2010. În aceste condiţii, organizaţia SocialDoers a lansat, recent, un prim think-tank românesc format din adepţi ai domeniului digital, experţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi specialişti în politici publice. Iniţiativa aceasta, denumită „Digital Citizens”, îşi propune, pe scurt, să-i pregătească pe români pentru un viitor, nu tocmai îndepărtat, în care tehnologia digitală ocupă un rol central în economie şi în multe aspecte ale vieţii sociale. Digitalizarea nu va însemna sau deja nu înseamnă doar folosirea calculatorului personal şi a unor gadgeturi diverse de genul telefoanelor sau tabletelor. Tehnologia digitală se întâlneşte în fabrici, acolo unde roboţii înlocuiesc forţa de muncă umană, precum şi în medicină unde organele anatomice sunt deja printate 3D. Cât de pregătiţi sunt chiar specialiştii români în acceptarea acestor realităţi, aflăm de la Elisabeta Moraru, Industry Manager la Google, prezentă la prima conferinţa publică a think-tankului „Digital Citizens”.

Elisabeta Moraru s-a întâlnit, recent, cu un grup de medici rezidenţi: Era o sală plină de rezidenţi cărora le-am povestit despre inovaţie, nu despre aspecte tehnice sau tehnologii IT. Le-am arătat produse medicale care au fost printate 3D şi le-am spus că viitorul este să creăm fabrici de imprimante 3D, nu să producem noi acele produse 3D. Le-am vorbit despre organe anatomice produse 3D şi despre foarte multe alte produse. Şi ştiţi ce mi-au răspuns? Nu voi uita niciodată discuţia cu una din tinerele viitoare doctoriţe care mi-a replicat „Şi ce legătură au toate astea cu noi?”. Am plecat frustrată că un viitor medic mă poate întreba aşa ceva. E o schimbare de paradigmă. Cred că viitorul este al acelora care astăzi se educă şi vor lucra în 2030. Până la 13-14 ani se formează abilităţile pe care ulterior, le vom folosi în viaţă. După aceea, doar le şlefuim. Dacă nu ne facem şi noi ca în alte ţări unde copiilor li se predă de la clasa I cum să mute căsuţe sau blocuri de cărămidă pe calculator – de fapt, exprimarea grafică a programării -, cred că nu le oferim şanse celor care vor lucra în 2030.

Nu doar copiii trebuie să-şi dezvolte competenţele digitale, ci şi adulţii, consideră Irinuca Văduva, coordonatoare de proiect în cadrul biroului ECDL România (European Computer Driving Licence), cel mai răspândit standard de certificare a competenţelor digitale. Irinuca Văduva: „EDCL de ani de zile se luptă cu o anumită mentalitate, care ne spune că suntem nativi digitali. Eu înţeleg că suntem copleşiţi de tehnologie, că se întâmplă lucruri pe care puţini ni le imaginam cu ceva timp în urmă. Însă România are o problemă, trăieşte în eroarea nativilor digitali. Copiii noştri nu sunt nativi digitali, deşi se nasc înconjuraţi de tehnologie şi, dacă ne referim statisticile făcute la nivel european, piaţa muncii din România stă foarte prost când e vorba de competenţe digitale, chiar cele elementare de utilizare a computerului personal. E nevoie de o abordare integrată. Să nu cădem în plasa lobby-ului pentru a face programare de la cinci ani – ceea ce e foarte bine – şi să uităm că, înainte de programare, oamenii trebuie să ştie cum se întrebuinţează toate aparatele astea digitale. Să ne întrebăm cu toţii dacă nu cumva, în loc de nativi digitali, nu suntem, de fapt, naivi digitali.”

Indiferent de percepţia de sine şi de profesia pe care o practici, competenţele digitale trebuie dezvoltate, este părerea lui Şerban Ţîr, directorul tehnic al grupului de firme Gemini Solutions, care ne împărtăşeşte acum din experienţa sa în selectarea specialiştilor în IT: Atunci când vrei să angajezi oameni cu înaltă calificare e îngrozitor. Companiile organizează interviuri pentru candidaţi, iar fiecare candidat are programate câte 4 interviuri de angajare. Salariile sunt imense, au ajuns să fie chiar mai mari decât cele de afară. Aşadar, eu cred că merită să investim în cultivarea acestor competenţe digitale pentru e cea mai uşoară cale ca să ne asigurăm un viitor mai simplu şi mai rentabil din punct de vedere financiar.

Nu doar rentabilitatea e importantă, este părerea unanimă a experţilor. Digitalizarea nu mai ţine, exclusiv, de viitor, ci a devenit un aspect fundamental în multe sectoare economice.