Clădirile de patrimoniu, în pericol

Multe clădiri de patrimoniu din Bucureşti sunt într-o stare avansată de degradare. In lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu o importantă valoare arhitecturală...

România Internațional, 06.02.2013, 12:01

Multe clădiri de patrimoniu din Bucureşti sunt într-o stare avansată de degradare. In lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu o importantă valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric. Acesta este semnalul de alarmă desprins din Raportul privind patrimoniul Bucureştiului, pe ultimii 4 ani, realizat de mai multe organizaţii neguvernamentale axate pe protejarea acestor clădiri. Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România, Roxana Wring: ”Asistăm la o distrugere sistematică a ţesutului istoric şi arhitectural al Bucureştiului. De altfel, bucureştenii îl observă zilnic şi cred că deja suntem obişnuiţi. Trecem pe lângă aceste clădiri şi nu le mai observăm. Ne-am obişnuit să trăim aşa într-un oraş în plină distrugere.. Dacă acest proces va continua, după părerea mea, identitatea arhitecturală şi culturală a capitalei României va fi iremediabil compromisă. In zonele istorice ale Bucureştiului observăm că ultimii 20 de ani au fost nefaşti pentru patrimoniul istoric, greu încercat deja în perioada comunistă”.

Specialiştii spun că distrugerile asupra patrimoniului, după 1990, sunt mai grave decât cele din timpul comunismului. Conform Raportului, în ultimii ani, sute de bijuterii arhitecturale au fost puse la pământ, iar altele sunt în pericol de demolare. Preşedintele Asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, Nicuşor Dan, spune că toate aceste acţiuni au la bază un mecanism pur economic: ”La nivelul Bucureştiului, Ceauşescu a demolat cam 15% din oraşul vechi. Ce s-a demolat dupa ’90 sunt cam 5% din clădirile din zonele istorice, însă distrugerea este mai gravă prin faptul că toate zonele istorice au fost atinse prin aceste implanturi nepotrivite. In orice stat civilizat un investitor când vine în oraş are două posibilităţi: merge în centru cumpără o casă de patrimoniu, o restaurează, îşi face un sediu şi prin asta îşi dovedeşte prestigiul social sau merge la periferie construieşte înalt şi face profit. Însă când administraţia publică este slabă investitorul cumpără un imobil istoric, îl demolează şi construieşte o clădire înaltă pentru că orice casă de patrimoniu e de 10 ori mai ieftină decât terenul de sub ea şi tot timpul vei avea o presiune speculativă să demolezi, să vinzi terenul..”

Moara lui Assan din Bucureşti este un exemplu al stării de degradare în care se află clădirile de patrimoniu. Construită în 1853, clădirea a fost incendiată, lăsată în paragină, pradă hoţilor de fier vechi şi a celor care caută materiale din structura de rezistenţă a clădirii. Raportul trece în revistă mai multe astfel de exemple. Pe bulevardul Aviatorilor, o zonă rezidenţială în care se află şi clădirea Guvernului României, se află o construcţie de o frumuseţe arhitecturală aparte. Pe zidurile casei ies în relief frunze groase sculptate şi amoraşi de ghips. Fiecare colţ al clădirii şi fiecare fereastră sunt decorate cu motive neobaroce. Astăzi este o ruină a ceea ce a fost cândva. Decoraţiunile sunt roase şi sparte, iar o parte din acoperiş a căzut. Casa este trecută pe lista monumentelor istorice şi este creaţia arhitectului Petre Antonescu (1873-1965), unul dintre reprezentanţii şcolii de arhitectură românească din prima jumătate a secolului XX. Cu cât înaintezi spre centrul Bucureştiului vezi tot mai des astfel de clădiri.

Centrul istoric al Bucureştiului, plin de viaţă, o adevărată atracţie turistică, are cea mai mare concentrare de imobile istorice din Bucureşti dar care sunt într-o stare precară de conservare. In ultimii cinci ani s-a reabilitat infrastructura stradală însă nu s-a făcut nimic pentru restaurarea fondului construit. Roxana Wring: ”Renovările care s-au făcut sunt de faţadă, sunt de multe ori neadecvate, fără studii istorice. Altele au fost demolate cum ar fi o clădire de pe strada Selari 14. Deci este din nou o viziune greşită a ceea ce înseamnă dezvoltare economică. Centrul istoric are o mare valoare. Acolo există potenţialul unei investiţii pe termen lung, dar Primăria trebuie să-şi facă treaba, să treacă la o fundamentare a unui proiect coerent. In acest moment, acest proiect nu există.”

Raportul privind clădirile de patrimoniu mai menţionează că Bucureştiul este unic printre capitalele europene datorită cantităţii şi calităţii arhitecturii moderniste din perioada interbelică. După Marea Unire (1918), o generaţie de tineri arhitecţi care se întorceau de la studii din străinătate au ridicat primele imobile moderniste. În acest moment, însă, multe din aceste clădiri menţionate în manualele internaţionale de arhitectură se află la un pas de distrugere. Se aşteaptă programe de consolidări şi renovări. Din păcate, puţinele consolidări sau renovări de până acum au dus, în multe cazuri, la anularea valorii arhitecturale a imobilului. Roxana Wring: ”Patrimoniul acesta aproape că nu este cunoscut. El este fie în ruină, de exemplu blocul Aro (Patria) care trebuie consolidat pentru că, la un cutremur mai mare, ar dispărea, fie este renovat cum este blocul Turist din Piaţa Romană, dar şi alte clădiri care sunt polistirenizate (lucrare de izolare termică a clădirii – n.r.). În momentul în care ai polistirenizat un bloc modernist, acesta devine identic cu un bloc comunist. Si apoi se vopsesc în galben, în roz, ferestrele sunt modificate. E de ajuns să mergeţi pe bulevardul Magheru (axă rutieră din centrul Bucureştiului – n.r.) care ar putea să fie o axă reprezentativă pentru patrimoniul modernist al Bucureştiului..”

Disputa dintre autorităţi şi ONG-uri, în privinţa caselor de patrimoniu, s-a mutat, de multe ori, în instanţă. Până în prezent, Asociaţia “Salvaţi Bucureştiul” a intentat zeci de procese pentru salvarea unor case de patrimoniu, care au intrat în posesia unor firme imobiliare. Organizaţiile neguvernamentale care luptă pentru protejarea clădirilor de patrimoniu cer ca instituţiile publice să protejeze şi să refacă clădirile istorice şi recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei patrimoniului din Bucureşti.