Cheltuieli familiale în vreme de pandemie
Peste o treime dintre gospodăriile din România suportă cu dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Aceasta este concluzia studiului intitulat Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România realizat de Institutul Național de Statistică
Christine Leșcu, 30.09.2020, 15:15
Peste o treime dintre
gospodăriile din România suportă cu dificultate cheltuielile curente ale
vieţii. Aceasta este concluzia studiului intitulat Condiţiile de viaţă ale
populaţiei din România realizat de Institutul Național de Statistică (INS) cu
referire la anul 2019. Atunci, 34 % dintre gospodării întâmpinau greutăți în
asigurarea traiului zilnic, iar dacă se luau în considerare şi cele unde se
declara o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se
ajungea la 77,2% din totalul gospodăriilor.
În 2020, situația a devenit,
evident, și mai gravă, mai ales în lumea rurală, afectată de starea de urgență
și de restricțiile privind mobilitatea impuse de pandemie. O confirmă
cercetarea sociologică recent realizată de organizația non-guvernamentală World
Vision Romania, concentrată de mulți ani pe ajutorarea oamenilor de la țară.
Oana Șerban, purtătoarea de cuvânt a Fundației, ne detaliază situația. În comunitățile rurale sărace, oamenii nu au slujbe cum
avem noi la oraș. De cele mai multe ori, ei lucrează cu ziua, atunci când apucă
să lucreze. Iar alții stau acasă și se bazează doar pe alocațiile copiilor.
Așadar, noi am făcut o cercetare la sfârșitul primăverii și ceea ce am aflat nu
ne-a surprins deloc. Peste 60% dintre părinți nu au lucrat, iar peste 40%
dintre cei chestionați n-au reușit să asigure deloc sau au reușit doar parțial
să ofere copiilor alimente, medicamente și produse de igienă. Practic, aproape
o cincime dintre respondenți au spus că veniturile le-au scăzut din cauză că au
fost concediați, că au intrat în șomaj tehnic sau că n-au mai putut să lucreze
cu ziua. Ca urmare, 41% dintre părinți au fost nevoiți să reducă cheltuielile
gospodăriei în perioada de izolare, 26% dintre cei care au redus cheltuielile
declară că au rămas fără locuri de muncă și surse de venit. Așadar, la țară
pandemia a avut un impact semnificativ.
Conform Institutului Național de Statistică, 48%dintre gospodăriile care, anul trecut, făceau faţă cu
dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente erau conduse de un
agricultor. Iar, când vine de vorba de estimarea propriilor nevoi și
cheltuieli, oamenii de la țară, în proporții de 5%, considerau că aveau nevoie
pentru cheltuielile curente de venituri lunare de până la 1000 lei (205 euro).
Comparativ, dintre gospodăriile urbane, peste 86% aveau nevoie de venituri care
depăşeau 2.000 lei lunar (410 euro). Potrivit experților INS, aprecierea sub
aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între
condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă. Astfel,
am putea spune că acolo unde condițile de trai sunt precare, oamenii au nevoi
sau aspirații mici, știind că oricum și acelea sunt greu de îndeplinit, după
cum a observat și Oana Șerban:. Am constatat,
vorbind cu copiii, că ei nu se plâng foarte mult, dar motivul pentru care nu se
plâng vine din obișnuința de a nu avea pretenții. Se mulțumesc cu foarte puțin
pentru că așa i-a învățat viața. Și asta e foarte trist.
Pentru elevii din mediul rural, ca și pentru cei din mediul urban,
semestrul al doilea din anul 2019-2020 s-a desfășurat, în mare parte, online.
Sau ar fi trebuit să fie așa. Ca de obicei, distanța de la proiect la realitate
a fost destul de mare, așa cum a constatat și cercetarea realizată de World
Vision România. Oana Șerban: Aproximativ 40% dintre elevii din mediul
rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au
organizat cursuri pe internet, iar restul au trimis lecții prin SMS, Whatsapp
sau Messenger sau pur și simplu, mergeau din poartă în poartă și împărțeau
copiilor niște foi scoase la imprimantă. Peste 55% dintre părinți nu au un
dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie. În multe gospodării, nu e
doar un copil. Pot fi chiar trei sau patru și acolo, școala online în loc să se
facă paralel, se făcea cu schimbul, copii stând la rând pentru a avea acces la
telefon, de pildă. Deci, era foarte dificil să menții continuitatea, un lucru
foarte grav când e vorba de educație. De aceea, se ajunge foarte ușor la gândul
de a abandona școala cu totul. 8% dintre respondenți au spus că n-au niciun
dispozitiv pentru școala online, doar 20% ne-au declarat că ai lor copii au
urmărit emisiunile Teleșcoala organizate de ME, unii dintre ei neavând pur și
simplu televizor.
La toate acestea se adaugă și alte date care pun sub
semnul întrebării desfășurarea noului an școlar început pe 14 septembrie în
condiții restrictive ce impun și învățarea online. Așadar, în urma
convorbirilor cu 62 de directori de școală din mediul rural, experții Fundației
World Vision au ajuns la următoarele concluzii: una din patru școli nu are conexiune
la internet, 9 din 10 școli nu au laptop, desktop sau tablete pentru educația
digitală și 12% dintre directori cred că riscul de analfabetism va crește ca
urmare a crizei COVID-19.