Cei mai buni 50 de studenţi români din străinătate
Atraşi de posibilităţi variate de angajare, dar şi de un salariu satisfăcător, tot mai mulţi români pleacă la studii în străinătate. Ministerul Educaţiei nu are o cifră oficială a numărului de studenţi români care pleacă să studieze peste hotare, însă statisticile neoficiale ale instituţiilor care organizează târguri de universităţi arată ca sunt peste 50.000 de tineri plecaţi la studii. Principalele destinaţii ale tinerilor români sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Danemarca sau Olanda. Oferta educațională a acestor universități, îmbinarea teoriei cu practica, dezvoltarea abilităților de comunicare sunt doar câteva din motivele pentru care românii aleg acest drum.
România Internațional, 05.02.2014, 15:41
Atraşi de posibilităţi variate de angajare, dar şi de un salariu satisfăcător, tot mai mulţi români pleacă la studii în străinătate. Ministerul Educaţiei nu are o cifră oficială a numărului de studenţi români care pleacă să studieze peste hotare, însă statisticile neoficiale ale instituţiilor care organizează târguri de universităţi arată ca sunt peste 50.000 de tineri plecaţi la studii. Principalele destinaţii ale tinerilor români sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Danemarca sau Olanda. Oferta educațională a acestor universități, îmbinarea teoriei cu practica, dezvoltarea abilităților de comunicare sunt doar câteva din motivele pentru care românii aleg acest drum.
În urmă cu cinci ani, s-a înființat Liga Studneţilor Români din Străinătate (LSRS). Ea funcţionează ca o reprezentanță globală pentru toti cei care studiază în străinătate, oferă informații celor care doresc să studieze peste hotare, dar, în acelaşi timp, îi ajută pe cei care vor să se întoarcă acasă, după cum ne informează Oana Franț, vicepreședinte Relații Externe LSRS:
Noi am realizat două studii până acum, unul în 2010 şi altul în 2011, va urma şi un al treilea în acest an. Le-am făcut mai mult pentru a verifica dacă studenţii şi absolvenţii români de peste hotare îşi doresc să se întoarcă în ţară şi de ce ar face acest lucru. Din rezultatele studiului din 2011 a reieşit că 30% dintre ei ar dori să se întoarcă, 30% nu îşi doresc acest lucru, iar restul de 40% sunt indecişi. Ei s-ar întoarce în ţara pentru familie şi prieteni, dar majoritatea pentru oportunitatea unui loc de muncă în care să se dezvolte şi profesional şi personal şi să aibe şanse reale de avansare în carieră. Îşi doresc să fie multumiţi de munca pe care o desfăşoară şi să-şi pună în valoare studiile.”
Aşadar, mulţi studenţi români îşi găsesc de lucru în ţara în care studiază, alţii însă prefară să se întoarcă acasă. Iar ceea ce şi-ar dori mai mult, mai presus de bani, ar fi libertatea de a pune în practică ceea ce au învăţat şi şansa promovării în funcţie. În acest sens, Liga Studenţilor Români din Străinătate a lansat, anul trecut, o strategie noua intitulată “Smart Diaspora” menită să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate.
Oana Franţ: Smart este strategia multidimensională de atragere a tinerilor români din diaspora. Este o propunere de politici publice şi are scopul de a valorifica potenţialul strategic al tinerilor români care studiază la universităţi prestigioase de peste hotare pentru a contribui la dezvoltarea economică a României. Prin acest proiect, noi avem deja şi rezultat. Este vorba despre doua proiecte. Avem proiectul Hai acasă” prin care facilităm legătura dintre studenţii şi absolvenţii români din străinătate şi companiile din România. Al doilea proiect se numeşte Smart internship” şi este un proiect de stagiu de practică în ministere adresat celor mai buni studenţi români din întraga lume. De exemplu, în vara trecută am avut 17 astfel de stagii de practică în instituţiile publice din România. A fost un proiect pilot, totul s-a desfăşurat foarte bine şi-l vom continua şi anul acesta”.
Aproximativ 200 de studenţi români, din toate colţurile lumii, au concurat, la începutul acestui an, pentru titlul “Studentul Român al Anului în Străinătate” la Gala organizată de LSRS, ajunsă la cea de a cincea editie. 50 de finalişti au fost selectaţi pentru cele 8 categorii ale competiţiei studenţeşti pentru anul universitar 2012-2013.
La 25 de ani, Sonia Coman are diplome în artă de la mari universităţi din lume, sute de picturi, poezii şi expoziţii personale şi o mare iubire pentru Japonia. A fost desemnată cel mai bun student român al anului 2013 din străinătate. “Educaţia mea aparţine atât şcolii americane, universităţiilor Harvard unde am urmat studii de licenţă şi Columbia unde sunt în prezent doctorandă, cât şi şcolii româneşti prin care am dobândit o bază solidă de cunoştinţe fără de care nu aă fi putut progresa. Este onorată să mă aflu în compania atâtor tineri români de valoare care au fost premiaţi sau nominalizaţi. Doresc să accentuez meritul Ligii Studenţilor Români din Străinătate pentru crearea şi dezvoltarea acestei platforme de relaţionare.”
Luca Victor Ilieșiu studiază fizica la Universitatea Princeton, unde se concentrează pe cosmologie şi lucrează în cercetare teoretică, analizând modele pentru condiţiile primordiale din universul nostru. A fost desemnat Studentul Anului din America de Nord, nivel post-universitar: ”Cred că LSRS este una dintre puţinele organizaţii care a depăsit întrebarea: cu ce ne ajută România pe noi şi reuşeşte să răspundă, poate pentru prima oară, la întrebarea: cu ce putem noi ajuta România. M-am întrebat şi eu care este rolul meu şi mi-am asumat un scop. Să ajut la construirea primului Institut de studii avansate din România, similar celui consacrat din Princeton New Jersey, sub aripa căruia pot să conlucreze toate ştiinţele teoretice.”
Cristina Gavrilă este o altă tânară cu o poveste de viaţă interesantă: “Imediat după liceu am dorit foarte mult să studiez în străinătate deoarece avem acces la un mediu mult mai internaţional. Mi se părea că erau mai multe provocări decât în România şi am ales să studiez marketingul şi managementul comunicării la Aarhus University, în al doilea oraş ca mărime din Danemarca, Ashus. M-am întors însă în România, după trei ani de facultate în Danemarca şi după un semestru de schimb de experientă în Singapore. M-am întors deoarece simţeam din nou nevoia unei schimbări şi m-am regăsit mult mai mult în mediul de acasă, din punct de vedere profesional, decât în Danemarca. Cred că a fost cea mai bună decizie deoarece îmi place foarte mult viaţa în Bucureşti. Lucrez într-o organizaţie internaţională şi întâlnesc din ce în ce mai multi români, atât în mediul în care lucrez cât şi în organizaţiile în care activez, care au decis să se întoarcă în ţară după ce au activat profesional în alte ţări.”.
Taxele cele mai mari rămân la universităţile din Anglia şi Olanda, dar studenţii pot primi împrumuturi de la guvernele acestor ţări, pe care le pot returna dupa angajare. La polul opus sunt situate Danemarca şi Suedia unde învăţamântul este gratuit.
