Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Ce înseamnă analfabetismul funcţional

Ce înseamnă să ştii să scrii, să citeşti, să socoteşti şi nu poţi, totuşi, înţelege un text literar sau ştiinţific de nivel mediu? Înseamnă, potrivit experţilor în educaţie, că eşti analfabet funcţional.

Ce înseamnă analfabetismul funcţional
Ce înseamnă analfabetismul funcţional

, 14.12.2016, 10:49

Ce înseamnă să ştii să scrii, să citeşti, să
socoteşti şi nu poţi, totuşi, înţelege un text literar sau ştiinţific de nivel
mediu? Înseamnă, potrivit experţilor în educaţie, că eşti analfabet funcţional.
Problema este atât de gravă şi de răspândită încât autorităţile UE au decis ca
până în 2020, nivelul analfabetismului funcţional să fie redus până la 15%
având în vedere că, în anii din urmă, media blocului comunitar se situează în
jurul valorii de 20%. În România, însă, nivelul analfabetismului funcţional
depăşeşte cu mult această medie, ajungând la 42% în rândul elevilor de 15 ani,
potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE). La acest procent, s-a ajuns, în 2015, după calcule
minuţioase care înglobau rezultatele obţinute de elevii români: PISA, TIMSS,
PIRLS, etc. Potrivit exclusiv testelor PISA (prin care se verifică atât nivelul
de cunoştinte lignvistice, cât şi ştiinţifice) de anul trecut, analfabetismul
funcţional al elevilor români ar fi doar de 38%. Dar cum se traduc în mod
concret aceste cifre? Prin ce se
caracterizează elevii consideraţi analfabeţi funcţionali? Ne spune Cristian
Hatu. – membru fondator al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale: Nu au capacitatea de a gândi cât de cât structurat şi de a face o analiză de
un nivel cât de cât elementar. La matematică,
de pildă, ei ştiu să adune, să înmulţească, dar dacă confruntaţi cu
o situaţie concretă, nu prea ştiu ce
operaţii artimetice elementare să folosească. Dacă ar fi trimişi să cumpere
mochetă pentru o anumită încăpere, ei nu ştiu să calculeze suprafaţa sau nu
ştiu să interpreteze un grafic simplu.


La rândul lor, elevii observă, fie şi doar
empiric, această situaţie şi îi găsesc explicaţii. Vlad Ştefan, preşedintele
Consiliului Naţional al Elevilor, licean la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov: Din
păcate, sistemul educaţional din România a rămas ancorat în trecut şi nu a
reuşit să se reformeze ca alte sisteme de învăţământ din Europa care au
încercat să dezvolte la copii anumite competenţe de analiză, de studiu, de
observaţie pe cont propriu. Din păcate, şcoala din România promovează doar
ideea de a bifa informaţia şi de a o reproduce fără ca elevul să o
înţeleagă în profunzime şi fără să selecteze ceea ce are nevoie, căci multe
aspecte ale programei actuale sunt inutile şi doar o încarcă.


Fiind, aşadar, o problemă care ţine de metoda de
predare şi de conţinutul programelor şcolare, analfabetismul funcţional este
răspândit în mod democratic în societate, indiferent că ne referim la oraşe
sau la sate, consideră Cristian Hatu: Analfabetismul funcţional nu-l regăsim exclusiv în zonele defavorizate.
Există o corelaţie redusă între statutul socio-economic şi performanţele
elevului în privinţa nivelului de alfabetizare matematic, de pildă. Această
corelaţie se situează undeva în jurul valorilor de 17%-19%.


Pentru ca situaţia să se schimbe, este nevoie de o
nouă paradigmă educaţională axată pe învăţarea centrată pe înţelegere. Ce
înseamnă, aflăm de la Cristian Hatu: Să faci tu, ca profesor, efortul de a folosi instrumente didactice în
aşa fel încât elevul să înţeleagă cât mai bine tema pe care tu o discuţi, fie
că e o temă de fizică, o formulă matematică sau un text literar. Încerci să-i
arăţi care sunt legăturile acelei teme cu viaţa lui de zi cu zi. La noi sunt,
evident, profesori care fac lucrul acesta. Ei îşi dau seama că asta e miza şi
atunci fac eforturi în sensul acesta pe cont propriu. Unii au mai urmat nişte
cursuri, dar majoritatea nu pot singuri să perfecteze acest gen de instrumente.
Pentru ei trebuie să se organizeze nişte
cursuri pentru a preda la clasă în felul acesta. Pe cont propriu nu pot, decât
în cazuri rare, să obţină abilităţi în această direcţie. Totul depinde de cei
din zona de decizie.


Schimbarea o reclamă, mai ales, cei direct
afectaţi, căci analfabetismul funcţional, observabil mai întâi în şcoală,
devine şi mai evident pe piaţa muncii. Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului
Naţional al Elevilor: Se observă când vine vorba de examene
naţionale sau de bacalaureat sau de examene internaţionale care se axează şi
mai mult pe cultura generală sau pe capacitatea elevului de a critica sau de a
analiza o anumită situaţie dată. Elevii din România, fiind formaţi într-un
sistem desuet, nu pot face faţă cerinţelor de pe piaţa românească sau de pe cea
europeană.


Transformările
prin care a trecut piaţa muncii în ultimele decenii presupun un nivel de
adaptabilitate care nu este deocamdată cultivat în şcoala românească. Cristian Hatu, membru fondator
al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţional: Oamenii au ajuns să-şi schimbe specializarea
profesională de vreo 3-4 ori de-a lungul vieţii lor active, conform unui studiu
al Băncii Mondiale pe care eu l-am citit în urmă cu câţiva ani. Apare
întrebarea: ce face şcoala şi ce abilităţi îi formează unui elev pentru ca el,
ulterior, în viaţa adultă, să-şi poată construi o altă specializare? Chiar dacă
un om reuşeşte să-şi păstreze aceeaşi slujbă, el trebuie să se readapteze
frecvent în funcţie de anumite schimbări fie tehnologice, fie din cele care ţin
de strategia firmei. Sunt tot mai mult situaţii în care angajatul trebuie să
abordeze raţional situaţii cu care nu s-a mai confruntat în trecut. Şcoala
trebuie să-i formeze, mai ales, gândirea critică, abilităţile de rezolvare ale
unor probleme, creativitatea…


Prin urmare, într-o
economie dimanică, forţa de muncă trebuie
să se adapteze din mers. Pentru asta are nevoie de anumite abilităţi pe care
numai şcoala i le poate forma, iar analfabeţii funcţionali tocmai din acest
punct de vedere sunt cel mai puţin pregătiţi.

Sursa foto: pixabay.com
Societate miercuri, 30 octombrie 2024

Atenție! Inginerie socială!

Octombrie a fost declarată, în Uniunea Europeană, luna securităţii cibernetice. S-a concentrat, anul acesta, asupra unui tip de ameninţare tot...

Atenție! Inginerie socială!
(foto: Anqa / pixabay.com)
Societate miercuri, 23 octombrie 2024

România la 35 de ani de la accesul metodelor contraceptive pe piața liberă

Pentru generațiile anterioare, din perioada comunistă, accesul la metode contraceptive se afla la limita legalității, iar întreruperea sarcinii...

România la 35 de ani de la accesul metodelor contraceptive pe piața liberă
Ambasada Sustenabilității în România (sursa foto Facebook / Ambasada Sustenabilității în România )
Societate miercuri, 16 octombrie 2024

La «Sustenlandia», despre viitorul care a devenit prezent

La Sustenlandia, conferință organizată la Bucureşti de asociația Ambasada Sustenabilității în România s-a discutat despre cum capitalismul...

La «Sustenlandia», despre viitorul care a devenit prezent
Foto: pixabay.com
Societate miercuri, 09 octombrie 2024

Soluții noi pentru probleme vechi: teatru împotriva bullying-ului și a discriminării în școli

Un studiu realizat de Salvați Copiii la începutul anului arăta că unul din doi elevi din România a fost victimă a amenințării, umilirii sau...

Soluții noi pentru probleme vechi: teatru împotriva bullying-ului și a discriminării în școli
Societate miercuri, 02 octombrie 2024

România trebuie să se redefinească economic

În 2022, populația ocupată a României era de 7,6 milioane de persoane. Dintre acestea, 5,5 milioane erau salariați cu contract individual de...

România trebuie să se redefinească economic
Societate miercuri, 25 septembrie 2024

Patrula Apicolă Urbană

Bucureștiul ar putea fi considerat, la propriu, un stup imens. Printre ziduri de beton sau copaci toaletați în fiecare sezon, există albine cu...

Patrula Apicolă Urbană
Societate miercuri, 18 septembrie 2024

Noile fețe ale României

În condițiile unui spor natural negativ, cu o îmbătrânire tot mai accentuată a populației și un flux masiv de emigrări, piața muncii din...

Noile fețe ale României
Societate miercuri, 11 septembrie 2024

Al doilea sex

Dintre toate statele europene, România are cea mai mică rată de ocupare pe piața muncii a femeilor. 45,4% dintre românce au un loc de muncă,...

Al doilea sex

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company