Barometrul de gen, după 18 ani

O Românie dinamică în care percepţiile de gen se schimbă în sensul modernizării, o Românie care încă oscilează între atitudini conservatoare şi progresiste în raport cu temele egalităţii de gen.

Christine Leșcu, 24.04.2019, 12:41

O Românie
dinamică în care percepţiile de gen se schimbă în sensul modernizării, o
Românie care încă oscilează între atitudini conservatoare şi progresiste în
raport cu temele egalităţii de gen, dar şi o percepere redusă a nevoii de
politici privind egalitatea de şanse. Acestea sunt cele mai importante
concluzii ale Barometrului de Gen pe 2018, realizat după 18 ani de la primul
Barometru de Gen din România în anul 2000. Cel mai recent a fost întocmit la
cererea asociaţiei non-guvernamentale feministe Centrul Filia şi surprinde
foarte bine schimbarea anumitor mentalităţi, încremenirea în timp a altora şi
oscilaţia anumitor atitudini. Cum chestiuni precum violenţa domestică, educaţia
pentru sănătate şi reproducere, numărul extrem de mare al mamelor adolescente
din România s-au aflat printre temele agendei publice în ultimii ani, Centrul
Filia îşi doreşte ca rezultatele acestei cercetări să ducă şi la apariţia unor
politici de gen adecvate.

Andreea Bragă, reprezentanta Centrului Filia, despre
contextul în care a apărut Barometrul de Gen şi despre posibile soluţii.

Andreea Bragă: Prejudecățile patriarhale cu privire la
violență, la victimă, la agresori, dar și lipsa de informare despre violența
domestică și dinamica violenței în rândul profesioniștilor din domeniu -
polițiști, judecători sau asistenți sociali – limitează accesul femeilor la
drepturile lor. De la firul ierbii, aflăm că victimele sunt descurajate chiar
de polițiști să depună plângerea penală sau nu știu încotro să le îndrume. Nu
vreau să generalizez, nu toți se poartă așa, dar ne dorim să existe cât mai
mulți profesioniști sensibili față de problematica de gen, să depășească
stereotipurile și prejudecățile cu privire la femei și bărbați și să intervină
prompt în cazurile de violență domestică, mai ales când intervenția lor poate
face diferența dintre viață și moarte. Suntem în continuare primii în topurile
europene despre nașterile în rândul adolescentelor, mortalitate ridicată la
naștere, acces redus la servicii de sănătate maternală… Există nenumărate
femei care nu ajung niciodată la doctor în timpul sarcinii. De aceea, una
dintre soluțiile găsite a fost revitalizarea uneia dintre rețelele de moașe și
asistente comunitare care să se ducă ele către beneficiare și să lucreze cu
femeile la firul ierbii, în comunitate. Vrem să revitalizăm rețeaua de cabinete
de planning familial. Din păcate, există și o rezistență a opiniei publice
atunci când vorbim de drepturi reproductive și acces la contracepție. Cred că e
cazul să schimbăm lucrul acesta.

În aceste condiţii, prin comparaţie Barometrul de Gen din 2000 şi cel din
2018 evidenţiază apariţia unor schimbări în bine, dar şi a unor atitudini
încremenite în timp, cum au fost caracterizate de profesoara universitară şi
socioloaga Laura Grunberg. Multe răspunsuri din 2018 sunt contradictorii și
vădesc oscilația mentalităților între trecut și prezent, între atitudini
tradiționaliste și progresiste. Laura Grunberg despre percepţiile încremenite
în timp:

Și în 2000, și în 2018 sunt foarte mici procentele celor care vorbesc
de egalitate sau de un parteneriat în viața privată între bărbați și femei.
Cine face treburile în casă?. Dacă răspunsul predominant ar fi fost ambii,
atunci puteam vorbi de un partneriat privat. Întreaga temă a parteneriatului
privat, al echilibrului viață privată/viață profesională, nu pare a fi
cunoscută sau nu i se acordă destulă atenție. Dar percepția asta s-a menținut
aproape la același nivel în timp. Alte percepții încremenite în timp. Este mai
mult datoria femeilor decât a bărbaților să se ocupe de treburile casnice.
Procentul celor care susțin asta de aproape de 60%, cam la fel ca în 2000. Și
în 2018, și în 2000, cu mici fluctuații, în jur de 80% dintre respondenți
consideră că aproape toate treburile casei sunt apanajul femeilor, mai puțin
reparațiile.

În acelaşi timp,
în anumite privinţe, se observă o schimbare ușoară, dar nesemnificativă. Laura
Grunberg: E adevărat că la întrebarea dacă bărbatul e
capul familiei, statistica ne zice că de la 83% în 2000, percepția a scăzut la
70% în 2018. Totuși, e de bine. Dar mie tot nu-mi vine s-o consider o
schimbare, căci 70% dintre români e încă foarte mult. La fel în privința
părerii Femeile trebuie să-și urmeze bărbatul. Aici, într-un fel, schimbarea
e vizibilă: de la 78% la 65%. Dar mie acest procent tot nu-mi place. Sunt
diferențe vizibile, dar procentele sunt încă mari. Mă așteptam ca în 18 ani,
lucrurile să se schimbe în mod mai semnificativ.

Totuşi, sunt şi
multe aspecte pozitive în Barometrul de Gen pe 2018. Laura Grunberg: În privința femeii-președintă de țară. În 2000, românilor nu prea le
plăcea lucrul ăsta. Dar în 2018, schimbarea e evidentă. Dacă în 2000, 73%
dintre respondenți preferau un bărbat președinte, procentul a scăzut până la
43%, deci e vorba de o schimbare fantastică. În privința ideei că Bărbații
sunt mai capabili decât femeile să
conducă, scăderea e semnificativă: de la 54% la 44%. Asta înseamnă că femeile
sunt la fel de capabile ca bărbații, unele din ele chiar mai capabile. Femeile
sunt prea ocupate cu treburile gospodărești și nu au timp de posturi de
conducere, scădere de la 68% la 44%. Femeile nu au încredere în forțele lor,
în 2000, 43% dintre români credeau asta spre deosebire de 31% în 2018.

Din acest
barometru se vede clar că au dat roade eforturile organizaţiilor
non-guvernamentale de a creşte conştientizarea nivelului de violenţă domestică
şi de susținere a măsurilor legale contra agresorilor şi în beneficiul
victimei.

Laura Grunberg: Faţă de anul 2000, mult mai multe persoane
consideră deja că violenţa domestică nu este doar o treabă privată care trebuie
să se rezolve în familie. Dimpotrivă, prima care ar trebui să rezolve aceste
chestiuni poliţia. În 2000, 35% considerau că partenerii trebuie lăsaţi să-şi
rezolve singuri problemele, iar acum doar 20% cred asta şi plasează pe primul
loc poliţia. E o schimbare de mentalitate, iar astea se întâmplă cel mai greu.
Deci, eforturile se văd.

Concluzia realizatorilor
Barometrului de Gen: România este în plină schimbare, iar percepțiile
populației cu privire la rolurile tradiționale ale femeii și bărbatului se
diversifică.