Așteptările românilor de la angajatori
An extrem de surprinzător, cu mari probleme și schimbări, 2020 a produs bulversări atât de piața muncii, cât și în modul în care oamenii își percep slujba și evoluția profesională.
Christine Leșcu, 09.02.2021, 12:43
După șocul anului trecut, 2021 îi găsește, însă, pe angajați ceva mai calmi și mai pregătiți, lucru relevat și de gradul de optimism crescut evidențiat de un sondaj recent realizat de platforma online de recrutare și cerere de locuri de muncă, eJobs. Optimismul se manifestă în speranța ca presiunea de la locul de muncă să se reducă, a observat directorul eJobs, Bogdan Badea, pentru care stresul de la slujbă era cauzat de un amestect de factori.
Bogdan Badea: „Mixul este format din presiunea produsă de criza sanitară, din insistențele angajatorilor de a trage mai tare pentru a atinge rezultatele anului anterior într-un an dificil cu pandemie și restricții, dar și din teama de a-și pierde locul de muncă. Cei care aveau un loc de muncă stabil nu au căutat altceva din dorința de a găsi ceva mai bun, ci și-au dorit păstrarea actualei slujbe. Dar din punctul de vedere al înscrieriilor totale pe platformă, anului 2020 a marcat pentru noi un record absolut. Cinci luni din 2020 au constituit cea mai bună perioadă din toată istoria de 21 de ani a platformei. Dar era vorba, mai ales, de oameni care aveau nevoie de un loc de muncă: fie și-l pierduseră pe cel anterior, fie erau pe cale să rămână șomeri, căci firma lor nu mergea bine. De aceea, numărul de înscrieri a sări de un milion pe lună, ceea ce este mult peste media normală, adică peste 40% sau chiar 50% în plus față de 2019.”
Cifrele acestea indică nu doar faptul că multă lume și-a pierdut locul de muncă în urma crizei sanitare, ci și că mulți oameni își doresc slujbe mai sigure în 2021 pentru a se pune la adăpost în cazul unei situații similare, consideră Bogdan Badea. Iar dovada constă în creșterea nevoii de reconversie profesională și în scăderea cererii de joburi în străinătate unde deplasarea e nesigură, în continuare.
Bogdan Badea: „În 2020, dorința de reconversie a crescut. Între 10% și 15% dintre participanții la sondaj au trecut printr-o astfel de schimbare, iar după terminarea cursurilor de reconversie profesională, din fericire le-a fost mult mai ușor să-și găsească de lucru. În schimb, în privința cererii de slujbe în străinătate, aici vedem o scădere spectaculoasă. Dacă în 2019, dintr-un total de 10 milioane de aplicări înregistrate în platformă, în jur de două milioane vizau job-uri în străinătate. Deci, pe atunci, dorința românilor de a lucra în afară era mare. Dar în 2020, procentul acesta a scăzut de la 20% la 2%. O scădere spectaculoasă, iar în 2021, chiar din luna ianuarie, se observă că procentul acesta rămâne destul de jos.”
Ce mai așteaptă angajatorii în 2021, tot ca urmare a pandemiei? Flexibilizarea programului de lucru, răspunde tot Bogdan Badea: „Ora de plecare și ora de începere a lucrului să fie flexibile. Această flexibilizare exista și înainte în cadrul multor companii, mai ales al celor multinaționale. Cred că, așa cum se va extinde munca de acasă în varianta hibrid, alternată cu munca de la birou, așa se va permanentiza și flexibilizarea orelor de încet și sfârșit pe piața muncii din România. Dorința este de ambele părți. Și angajatorii, și angajații doresc asta, iar majoritatea candidaților caută slujbe care au un program de lucru flexibil și permit munca de acasă.”
Flexibilitatea merge mână în mână cu predictibilitatea după un an extrem de dificil cum a fost 2020, consideră și Petru Păcuraru, directorul unei firme de resurse umane.
„Cred că principalul lucru pe care l-au căutat angajații în acest an a fost predictibilitatea. Deși a fost un an foarte greu din multe puncte de vedere, oamenii au suferit foarte mult din cauză că nu știau ce se va întâmpla în viitorul apropiat: va apărea sau nu un vaccin, cât vor trebui să lucreze de acasă sau să se izoleze. Destul de aproape, pe locul doi, oamenii au resimțit nevoia de flexibilitate. Lucrând de acasă, copiii neputând să meargă la școală sau la grădiniță, a apărut necesitatea jonglării cu toate aceste element. Jonglarea aceasta presupune un consum mare de energie și mai puțină rigiditate a programului de lucru pentru ca la un moment, să se intercaleze și timpul dedicat sferei private.”
Primită inițial cu multă speranță și entuziasm, munca de acasă și-a arătat rapid limitele. Totuși, rămâne o opțiune viabilă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori care, probabil, vor prefera un regim hibrid: o perioadă din săptămână petrecută în telemuncă, iar restul timpului la birou.
Petru Păcuraru: „Cred că telemunca va fi ceva despre care vom discuta și 50 de ani de acum încolo. Telemunca înseamnă că o parte din costurile legate de bani și timp necesare deplasării la birou vor fi orientate în alte direcții. Evident, ea vine la pachet cu o serie de abilități pe care oamenii nu le au inițial. Un aspect se referă la separarea universul profesional și cel personal în același spațiu al locuinței proprii. Asta e marea lecție pe care trebuie s-o învățăm în raport cu telemunca. Iar faptul că n-am știut cum să facem diferența asta ne-am trezit anul acesta cu cea mai mare rată de burn out de când se măsoară chestia asta. Dar pe viitor această abilitate poate fi dezvoltată și datorită unor cursuri în acest sens. Treptat oamenii se vor disciplina și în acest sens în continuare, în 2021, care va fi un an hibrid: adică multe firme vor opta pentru varianta de a-și face oamenii să lucreze de acasă două sau trei zile pe săptămână.”
