Anul 2014, anul iniţiativelor cetăţeneşti
În 2014, au devenit mai vizibile câteva iniţiative civice, născute cu ceva timp în urmă şi coagulate, în general, în jurul unor idei menite să îmbunătăţească viaţa comunitară din anumite cartiere bucureştene, dar nu numai.
Christine Leșcu, 31.12.2014, 12:07
2014, anul alegerilor europene şi al alegerilor prezidenţiale pentru România este, de asemenea, şi anul sărbătorii celor 25 de ani petrecuţi de la căderea comunismului. Era oarecum firesc ca, după un sfert de veac de la mobilizarea populară din decembrie 1989, spiritul comunitar să se manifeste cât mai mult. Aşadar, în 2014, au devenit mai vizibile câteva iniţiative civice, născute cu ceva timp în urmă şi coagulate, în general, în jurul unor idei menite să îmbunătăţească viaţa comunitară din anumite cartiere bucureştene, dar nu numai.
Timide, la început, grupurile acestea au prins curaj, iar vocea lor chiar a început să fie auzită şi, mai ales, ascultată. Grupul Iniţiativa Favorit” din cartierul Drumul Taberei, de pildă, a realizat împreună cu primăria sectorului 6 un proiect de revitalizare a unui fost cinematograf, iar Prietenii Parcului IOR”, dintr-un alt cartier bucureştean, au obţinut deja sprijinul unei părţi din consiliul local pentru combaterea unui proiect al primăriei care prevede construirea unei săli polivalente în parcul din cartier.
Exemple de genul acesta mai sunt şi în alte oraşe, iar multe dintre aceste grupuri de iniţiativă au apărut prin eforturile Centrului De Resurse pentru Participare Publică (CERE), organizaţie non-guvernamentală care şi-a propus să-i înveţe pe oameni drepturile lor de cetăţeni şi modalitatea de a şi le apăra. Nicoleta Chiriţă, coordonator de proiecte în cadrul CERE.
Am început programul de organizare comunitară în 2009 când la nivelul capitalei nu prea existau astfel de grupuri de iniţiativă civică. Când am început să lucrez la CERE, sarcina mea era să-i trezesc pe cetăţeni la viaţă civică şi să le arăt cât de important e să lupte pentru drepturile lor, fie că e vorba de un parc din faţa blocului, fie că e vorba de chestiuni mai serioase. Pur şi simplu, la vremea respectivă – 2009/2010 – nu existau grupuri civice în Bucureşti şi noi le-am creat mergând din uşă în uşă prin diverse cartiere. Eu, de pildă, am început în cartierul Lacul Tei. Pe atunci, acolo erau oamenii care doreau să aibă iniţiative, dar nu erau organizaţi şi nu lucrau împreună. Iar noi i-am adus la aceeaşi masă, le-am arătat că au probleme comune şi i-am ghidat mai departe.”
Mobilizarea oamenilor în jurul unui proiect public nu a fost niciodată un lucru uşor nici în urmă cu câţiva ani, nici acum, recunoaşte Nicoleta Chiriţă. Este greu pentru că ne lovim de foarte multe ori de scepticism, de neîncredere. Oamenii sunt neîncrezători atât în ei-înşişi, cât şi în democraţia participativă, în ideea că vocea lor contează şi între momentele electorale. Atunci, la vot, oamenii au încredere că pot realiza o schimbare, dar nu şi între momentele electorale. De-asta a fost cel mai greu să-i conving: de faptul că autorităţile locale sunt aleşii cetăţenilor şi că trebuie să ţin cont de ce spun cei care-i aleg. Dar oamenii au început încet-încet să-şi dea seama de puterea pe care o au când se unesc.”
Dar tocmai pentru că anul acesta, iniţiativele civice au fost parcă mai active şi mai vizibile ca niciodată, CERE a organizat Târgul de Iniţiative Cetăţeneşti. 200 de participanţi, reprezentând 14 grupuri informale şi organizaţii non-guvernamentale au participat pentru a se cunoaşte între ei şi a face schimb de experienţă. Au fost organizate, de asemenea, şi ateliere prin care cetăţenii aflau cum pot lupta juridic împotriva construirii ilegale a unor imobile. Printre participanţii la Târgul de Iniţiative Cetăţeneşti s-au aflat şi iniţiatorii unui dintre cele mai vechi proiecte de implicare civică din Bucureşti: Street Delivery”. Demarat în 2006, proiectul presupune închiderea pentru traficul auto a unei străzi din zona veche a capitalei şi redarea ei pietonilor. Este vorba de strada Pictor Arthur Verona, iar cei care au avut această idee sunt vecini pe această stradă: Librăria Cărtureşti” şi Ordinul Arhitecţilor din România. Arhitectul Şerban Sturdza ne explică de ce a fost luată această iniţiativă.
Acum 9 ani când a apărut ideea, ea era un proiect inedit şi s-a născut din iniţiativa oamenilor din zonă. Ei au observat că au dispărut relaţiile pietonale care existau pe vremurile când erau mai puţine maşini, iar bulevardul Magheru era mai uşor de traversat.. Azi pietonul e împiedicat să traverseze oraşul de la est la vest şi-atunci ne-am gândit dacă nu cumva, între Parcul Grădina Icoanei şi Parcul Cişmigiu, două locuri dragi bucureştenilor, n-ar putea să existe un traseu pietonal care să le lege, un traseu plin de clădiri importante precum Atheneul Român şi Muzeul Naţional de Artă care ar putea să pună în valoare şi alte clădiri-reper pentru oraş.
Prin urmare, în timpul verii, timp de două zile, pe strada Arthur Verona nu mai circulă maşini, carosabilul fiind ocupat tot de un târg sau de o piaţă unde bucureşteni se întâlnesc şi, printre cumpărături, mai schimbă şi câte o vorbă pentru a se cunoaşte mai bine. În plus, Street Delivery” este şi un proiect cultural. Şerban Sturdza. TRACK: Lumea e invitată să dezvolte şi să propună diverse proiecte. Anul acesta a existat un interes mai pronunţat pentru a implica copiii în aceste proiecte, mai ales cele legate de oraş. Sunt proiecte legate de educaţie, de săptămână Şcoala altfel”, proiecte în care arhitecţi tineri, pasionaţi de meserie, se întâlnesc cu copii, lucrează cu ei, fac diverse machete şi jocuri. Asta a fost unul din reuşitele anului acesta.”
Conceput în Bucureşti, Street Delivery” e deja exportat” la Iaşi şi Timişoara, creat fiind de oameni care, după cum ne aminteşte Nicoleta Chiriţă de la CERE, îşi dedică din timpul rezervat familiei sau vieţii private” unor proiecte menite să sporească implicarea în comunitate.
