Afaceri „verzi” și implicare comunitară
În 2020, în plină pandemie, când ideea de schimbare a stilului de trai impusă, inițial, din exterior, începea să fie reflectată și în interior, în București se inaugura primul magazin ecologic, fără plastic și fără chimicale.
Christine Leșcu, 19.01.2022, 15:15
În 2020, în plină pandemie, când ideea de schimbare a stilului de trai impusă, inițial, din exterior, începea să fie reflectată și în interior, în București se inaugura primul magazin ecologic, fără plastic și fără chimicale. Conceput potrivit principiului „zero waste” (fără risipă și gunoi), magazinul a fost deschis la inițiativa Anei Maria Răducanu care, astfel, a vrut să-și continue și în București traiul sustenabil. Ana Maria Răducanu:
În 2018 m-am întors în România după ce am locuit câțiva ani în eco-village-uri din străinătate, în comunității internaționale ecologice care și-au organizat întreaga viață potrivit unui stil sustenabil și cu respect față de natură. Când am revenit aici, discrepanța a fost foarte mare și mi-era imposibil să fac cumpărături fără să generezi munți de plastic și de gunoaie. Mi-a fost foarte foarte greu să mă adaptez la viața asta știind că există soluții și că se poate trăi și altfel. Așa că, în octombrie 2018, am luat decizia că voi face acest spațiu în primul rând din cauza acestei nevoi pe care o aveam. În continuare este singurul din București care oferă astfel de soluții de cumpărături fără plastic și cu cât mai puțină risipă.
Fiind primul și singurul magazine de acest tip din capitală, cât de rapid s-au obișnuit bucureștii cu acest concept și ce anume presupune el? Răspunde tot Ana Maria Răducanu:
Magazinul de tip zero waste (zero risipă sau gunoi) este locul de unde poți să îți faci cumpărăturile astfel încât să elimini complet plasticul de unică folosință. Tot aici se încurajează economia circulară. În loc să vii să cumperi produse în ambalaje de unică folosință de plastic sau orice alt tip de ambalaje, aici vii cu recipientele tale. De exemplu, oamenii vin cu borcanele lor sau cu săculețele lor sau cu plasele din bumbac reutilizabile și își cumpără produsele de care au nevoie. Produsele sunt disponibile vrac sau în ambalaje returnabil, cum ar fi, de pildă, borcanele pe care noi le primim și le trimitem înapoi producătorului pentru a fi umplute. Sau în ambalaje compostabile și noi primim materia organică înapoi din care apoi facem compost. Deci garantăm că tot ceea ce pleacă de la noi nu are de ce sa ajungă la groapa de gunoi.
Deși, de mai mulți ani, în România idei precum traiul sustenabil și ecologic, alimentația cât mai naturală și descurajarea utilizării plasticului fac din ce în ce mai mulți adepți, ele constituie încă niște concepții de nișă. Așadar, cine sunt clienții Anei Maria Răducanu?
Primii care ne-au trecut pragul cred că de-abia așteptau un astfel de loc. Sesizam, în momentul în care intrau pe ușă, că simțeau o ușurare, respirau ușurați de parcă ar fi ajuns acasă și mulți mi-au și zis se bucură că au un loc în care nu mai sunt văzuți ca niște ciudați care vin cu plasa după ei. Era un mic nucleu de oameni care deja trăia în acest stil și ei nu aveau un loc unde să-și poată face cumpărăturile așa cum e normal pentru ei. Apoi, desigur, sunt și cei care foarte curioși care vin să vadă cum e aici sau să înțeleagă un pic modelul. De când este magazinul deschis, descopăr că numărul cumpărătorilor rămâne constant, – mă refer la acel prim nucleu -, dar vin mereu și oameni noi. Sunt deschiși să viziteze și mulți spun că știau de magazin de multă vreme, dar nu au apucat să ajungă. Percepția mea e că încă nu știm unii de alții și că suntem mai mulți decât credem și decât pare. Avem nevoie și de un spațiu ca acesta care să funcționeze ca un mic hub de conectare. Sunt magice momentele din magazin când se întâlnesc mai mulți oameni și descoperă că au interese comune și fac proiecte comune și își dau sfaturi pentru copii.
Fiind încă vorba de un magazin solitar în București care reprezintă doar o clientelă de nișă – deși, totuși, în creștere -, prețurile sunt ceva mai mari decât în cazul comerțului convențional. De altfel, costurile traiului sustenabil reprezintă unul din motivele pentru care produsele bio nu sunt foarte căutate. Dar, pentru Ana Maria Răducanu și pentru cei care aderă la curentul „zero waste”, costurile pe termen lung ale risipei de azi pot fi chiar mai mari. Ana-Maria Răducanu:
Aceste produse au costurile un pic mai apropiate de costurile reale. Un produs din supermarket care are un lanț de distribuție masiv și care are acces la niște resurse la altă scară poate să aibă un preț mai mic față de un magazin ca al nostru, micuț. Noi nu ne permitem să cumpărăm 5 tone de năut ca să avem un preț competitiv cu un supermarket. Însă e important de chestionat măcar de ce ajung unele lucruri să fie atât de ieftine, care este prețul real, de fapt, al produselor pe care noi le consumăm și cine plătește pentru ele. În prezent avem această economie de consum foarte ieftină pentru că nu plătim mult din ceea ce va urma de fapt să fie plătit de generațiile viitoare. Mă refer la costul de mediu nu este inclus în produsele pe care noi acum le cumpărăm foarte ieftin, însă nota de plată o să vină pentru generațiile viitoare care rămân fără resurse, care vor avea parte de ape foarte murdare și aer foarte poluat. Pentru ei va fi tot mai tot mai greu să fac o grădină din care să se hrănească și în sensul ăsta mi se pare că este foarte scump, de fapt, ceea ce cumpărăm acum. E scump pentru copiii și nepoții noștri.
În magazinul „zero waste” din București poți cumpăra alimente de bază, precum făină sau orez, condimente, uleiuri, diverse tipuri de ceai sau dulciuri fără adaos mare de zahăr, toate la vrac. De asemenea, tot la vrac se pot achiziționa cosmetice ecologice și produse de igienă și curățenie, adică tot ce poți găsi la supermarket, dar având un conținut mult mai puțin sau deloc poluant.
